ALEGERI PREZIDENȚIALE. Mircea Geoană, la un pas de turul doi
Niciodată, în ultimii 30 de ani, nu a fost o confruntare atât de strânsă în alegerile prezidențiale din România precum în acest an. În mod tradițional, candidatul social-democrat s-a plasat pe prima poziție, în primul tur de scrutin, pentru simplul motiv că a avut în spate o infrastructură alcătuită din reprezentanți ai administrației locale și județene și un nucleu semnificativ de simpatizanți și membri de partid.
Însă, tot în mod tradițional, candidatul PSD a pierdut în fața contracandidatului în al doilea tur de scrutin, din pricina unei mobilizări naționale anti-PSD, pe care analiștii politici nu o pot explica. S-a întâmplat în 1996, 2004, 2009, 2014, 2019… Dacă excludem alegerile din 1990 și 1992, viciate de efectele Revoluției și mineriadele repetate, excepția a fost în anul 2000, când candidatul PSD, Ion Iliescu, a câștigat un al treilea mandat, avându-l contracandidat pe naționalistul și extremistul Corneliu Vadim Tudor (PRM).
Anul acesta, în 2024, avem patru candidați care își revendică locul doi, poziție care le-ar permite să candideze în al doilea tur de scrutin, cu șanse reale de a-l învinge pe candidatul PSD (indiferent care ar fi fost numele acestuia; întâmplător, anul acesta vorbim despre Marcel Ciolacu). Social-democrații l-au cultivat asiduu pe George Simion, candidatul AUR, cu speranța că se va repeta scenariul din 2000 (Iliescu vs Vadim Tudor). Din acest motiv, Simion apare constant în sondaje pe poziția a doua, iar locul trei este revendicat (la distanță foarte mică) de Mircea Geoană (independent, susținut de Partidul România în Acțiune), Nicolae Ciucă (PNL) și Elena Lasconi (USR).
În ultimul sondaj de opinie dat publicității cu puțin timp înainte de încheierea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, Mircea Geoană apare pe poziția a treia, cu 16.9%, față de 17,9%, cât înregistrează George Simion (deci sub marja de eroare de 3%). E adevărat, Mircea Geoană a fost președinte PSD, dar în egală măsură a fost unul dintre liderii redutabili ai Alianței Nord Atlantice, pentru un mandat de cinci ani. A fost candidatul cel mai apreciat pentru prestația sa în timpul campaniei, nu a refuzat nici o invitație la dezbaterile organizate de posturile naționale de televiziune și a răspuns coerent la toate întrebările moderatorilor sau ale contracandidaților.
Partidul care îl susține, România în Acțiune, este o formațiune politică nouă, însă extrem de vivace, care a reușit performanța să înscrie candidați în aproape toate județele țării. În Maramureș, lista la Senat este deschisă de Iustin Talpoș, iar la Camera Deputaților candidează Adrian Cheudan și Erion Dhamo.
