ANALIZĂ ECONOMICĂ. Joc dublu la pompă: statul încasează, cetățeanul plătește

Prețurile la carburanți nu mai sunt de mult o simplă problemă economică. Au devenit o povară zilnică, apăsătoare, pentru milioane de români. Iar statul? Statul joacă, din nou, la două capete.

Pe de o parte, încasează fără emoții accize și taxe care ajung la aproximativ 60% din prețul de la pompă. Pe de altă parte, mimează grija față de cetățean și „intervine” pe piață, ca și cum problema ar fi în altă parte. Un exercițiu de imagine, nu o soluție reală.

În loc să reducă povara fiscală, guvernul preferă varianta comodă: presiune pe comercianți. Mesajul este cât se poate de clar și cinic: „Noi nu renunțăm la nimic. Voi ajustați, dacă puteți”. Restul? Se transferă, ca de fiecare dată, în buzunarul consumatorului.

Această fugă de responsabilitate nu este doar discutabilă economic, ci profund incorectă. Pentru omul obișnuit, pentru agricultori, pentru transportatori, nu contează explicațiile tehnice și echilibrele macroeconomice. Contează realitatea simplă: cât costă un plin și cât mai rămâne după.

Desigur, există reguli europene, există constrângeri bugetare, există calcule. Dar, invariabil, statul alege soluția care îl protejează pe el. Întotdeauna. Iar cetățeanul rămâne variabila de ajustare.

Românii nu cer miracole. Nu cer imposibilul. Cer corectitudine. Iar corectitudinea începe în momentul în care statul este dispus să taie din propriile încasări, nu doar să le conserve și să paseze vina mai departe.

Altfel, toate aceste măsuri „pentru oameni” nu sunt decât decor. Zgomot. Fațadă.

Realitatea este mult mai simplă și mult mai incomodă: un preț de 8 lei/litru ar putea deveni posibil rapid, dacă s-ar reduce semnificativ acciza care umflă artificial costul carburantului. Nu e o utopie. Este o decizie politică.

Dar pentru asta ar trebui voință. Iar voința, se pare, este mai rară decât combustibilul ieftin.

Costel PÎRVĂNOIU, consilier municipal