AȘA-I ROMÂNUL. “Să ne ferim de ideologii naționaliști care inventează purități și autenticități…”
Ciprian Mihali este un băimărean (absolvent CN Eminescu) care, de șapte ani, lucrează la Bruxelles, în domeniul cooperării internaționale, fiind director, pentru Europa de Vest, al Agenției universitare a francofoniei. A predat, timp de două decenii, filosofia contemporană la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Din anul 2000 este doctor în filosofie al Universităților din Cluj și din Strasbourg. Între 2012 și 2016 a fost ambasador al României în Senegal și în alte șapte state din Africa de Vest.
Opinia lui față de declarația controversată a rapsodului lăpușean, Grigore Leșe, publicată pe site-ul republica.ro, o considerăm reprezentativă în raport cu toate luările de poziție pe această temă.
“Afirmația că Așa-i românul este un cântec de origine maghiară nu spune nimic despre mândria sau nemândria noastră și nu are de ce să ne facă să ne simțim vexați în vreun fel. Ci spune un lucru infinit mai simplu și mai concret de-a lungul istoriei: orice cultură este un amestec de culturi, în orice cultură au circulat, la un moment dat, într-o epocă, numeroase alte culturi. Fiecare perioadă istorică a unei culturi este străbătută de curenții și influențele culturilor învecinate”, afirmă Ciprian Mihali.
“Cea mai mare minciună posibilă este aceea că ar exista cultură pură. Orice cultură este un amestec de culturi, pentru că fiecare cultură e vecină cu și permeabilă la alte culturi, cu care a comunicat intim, zilnic, în timp. Vocabularul bunicilor mei din zona Băii Mari era saturat de cuvinte din limba maghiară, iar jocurile populare se jucau mult mai bine pe ritm de ceardaș decât pe ritmuri de horă. Pe Valea Izei e plin de cuvinte germane în vocabular, la fel și în Bucovina. Ce să mai spunem despre Crișana, Banat, Dobrogea… Nu există regiune pur românească, după cum nu există regiune pur maghiară, sârbă, croată sau poloneză. Puritatea e fantasma naționalistă necesară și funcțională inventată în secolul al XIX-lea și transmisă pe urmă din generație în generație de patrioții neamului („neam”, cuvânt unguresc) și de educatorii copiilor”.
În concluzie, Ciprian Mihali ne îndeamnă “să ne ferim deci de ideologii naționaliști care inventează purități și autenticități, care trasează continuități milenare pe trasee neatinse de nimeni. E o șansă uriașă pentru noi că avem în cultura română influențe maghiare, germane, austriece, turcești, sârbești și așa mai departe. Și cred că merită să ne bucurăm de ele, să le punem în valoare, nu să le ignorăm ca și cum numai noi am fi pe veci stăpâni”.
Articolul integral aici:
(credit foto: Scoala9)
