BUNA VESTIRE. Superstiții și credințe populare în Maramureș

Buna Vestire, sărbătorită astăzi, este, potrivit Calendarului Ortodox, ziua în care Arhanghelul Gavril a adus vestea Fecioarei Maria că va naște un copil, care va fi Iisus Hristos, Mântuitorul Lumii.

”În calendarul popular, sărbătoarea este regăsită sub numele de Blagoveștenie. Situată în imediata apropiere a echinocțiului de primăvară, când rândunelele se întorc din țările calde și cucul începe a cânta, această zi mai poartă și denumirea de Ziua Cucului. De Blagoveștenie se efectuau acte de purificare a spațiului, de alungare a șerpilor de pe lângă casă, a insectelor și omizilor din livezi: afumarea cu tămâie, aprinderea focurilor în grădini și livezi, scoaterea la aerisit a straielor și țesăturilor din casă”, explică Gabriela Filip, muzeograf în cadrul Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș.

Blagoveștenia era considerată o zi neprielnică pentru rodul păsărilor, animalelor și plantelor, astfel că: nu se puneau cloștile pe ouă, vacile nu se duceau la taur, nu se semăna mălaiul.

”În unele zone, fertilitatea în noul an era invocată prin stropitul rădăcinii prunilor cu țuică și amenințarea pomilor cu securea, că vor fi tăiați dacă nu rodesc. Această zi era favorabilă pentru aflarea norocului, dar și pentru previziuni meteorologice. Fetele și femeile strângeau apa provenită din topirea zăpezii și o foloseau în practicile de medicină populară”, mai arată Gabriela Filip, muzeograf în cadrul Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș.

Totodată, se spune mai că, de Blagoveștenie, se dezleagă limba tuturor păsărilor. Cucul începe a cânta de la Buna Vestire până la Sânziene sau până la Sânpetru de vară.

”Cucul prevestește venirea primăverii, dar și norocul omului. De aceea, la auzul primului său cântec trebuia să fii vesel și să ai bani în buzunar. De Blagoveștenie, e dezlegare la pește”, punctează Gabriela Filip, muzeograf în cadrul Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș.

Maria STOICA