CONSECINȚA RĂZBOIULUI INFORMAȚIONAL: Românii îl deplâng pe Ceaușescu

Un sondaj de opinie realizat de INSCOP, dat recent publicității, relevă un efect nebănuit al războiului hibrid declanșat de un stat totalitar de la Răsărit, în urmă cu câțiva ani :

• 55,8% dintre respondenți consideră că „regimul comunist a fost mai degrabă un lucru bun pentru România”;
• Doar 34,5% îl evaluează negativ, ca fiind „mai degrabă un lucru rău”;
• 48,4%cred că „se trăia mai bine înainte de 1989”, față de doar 34,7% care cred contrariul;
• 80,9%recunosc, totuși, că în acea perioadă era mai puțină libertate;
• În privința corupției, 65,1% sunt de părere că „era mai puțină corupție decât în prezent”.
• 68,2%spun că dețin suficiente informații despre perioada comunistă, dar multe dintre acestea provin din experiențe subiective sau narative de familie.
• 85,1% consideră că mâncarea era mai sănătoasă.
• 75,1% sunt de părere că era mai multă siguranță publică.
• Doar 7%au învățat despre comunism în școală;

Cei mai nostalgici sunt cei peste 60 de ani, dar surprinzător, și o parte din tinerii între 18–29 de ani împărtășesc această percepție pozitivă. Potrivit directorului INSCOP; Remus Ștefureac, percepția este alimentată de ideea unui sistem „gratuit și accesibil”, dar nu reflectă realitatea medicală a epocii, marcată de lipsa medicamentelor, corupție sistemică, spitale insalubre și cenzură medicală.

Întrebați despre nivelul de poluare în comunism, doar: 52,3% cred că „era mai mic”, 38.3% cred că „era mai mare”. Deși România comunistă a fost una dintre cele mai poluate țări din Europa de Est, percepția rămâne vagă, în lipsa unei educații ecologice istorice. Localități precum Copșa Mică, Baia Mare, Călărași sunt simboluri ale poluării regimului.

Persistă mitul „toți aveau loc de muncă”, dar se ignoră că multe locuri erau formale, neproductive, create artificial pentru a acoperi șomajul. Economia era întreținută de planuri nerealiste și raportări falsificate.

Sondajul arată că admirația față de Nicolae Ceaușescu a crescut semnificativ în ultimii ani: 66.2% dintre români declară că au o părere bună sau foarte bună despre Ceaușescu; 24,1% au o părere proastă sau foarte proastă.

Persoanele peste 60 de ani au cele mai favorabile opinii despre Ceaușescu (aprox. 60%). Însă și în rândul tinerilor între 18–29 de ani, aproape 1 din 3 respondenți are o părere pozitivă;

„Cu toate eșecurile prezentului, cu toate nemulțumirile sociale, economice ale unei părți a populației care amplifică regretul după comunism, procentele catastrofice ale populației care mitologizează viața în comunism nu sunt doar rezultatul unui fenomen natural”, a scris Remus Ștefureac pe Facebook.

El spune că acest procent este o „consecință directă a războiului informațional în care ne aflăm, a cel puțin 10 ani de măsuri active serioase coordonate în mod direct de o putere ostilă, valuri de dezinformări, minciuni și manipulări grotești propagate pe toate canalele de multiplicare a informației, dar cu precădere pe rețelele sociale”.

„O campanie de destabilizare și vulnerabilizare socială care nu a fost combătută nici de stat și nici de societate, nici dinspre sfera publică și nici dinspre cea non-publică. O campanie împotriva căreia nu am construit nici capabilități și nici nu am alocat resurse pentru a construi anticorpii potriviți pe care nu îi putem găsi decât în atașamentul față de libertate, în buna guvernare, în patriotismul sincer, frate cu integritatea, cu cinstea și bunul simț, nu cu agresiunea și violența de import”, susține Ștefureac.