
CULTURA TRADIȚIONALĂ. În atelierul de cojoace a soților Tăut din Breb
Din mâinile dibace ale soților Ana și Ioan Tăut din Breb, ies cojoace încă de când s-au căsătorit. Aceștia își îmbracă în strai de sărbătoare atât consătenii, cât și pe cei ce vin tocmai de pe Valea Izei să dea comandă de un cojocel, atrași fiind de calitatea muncii acestor păstrători de tradiții.
„Tăte cojoacele să făceau roșii ori mai închis ori mai spre rozosin. La fete să face altfel, sus să pun prime negre din care să fac cușmele, de acele crețe. La bărbați să tivește cu piele sau cu lac. Unu din Șugătag, Nicoară a Ciotului, el nu știu de pe unde o înființat moda în Maramureș. Că s-o făcut și aici până atunci cojoace di cele pă ptele, dar el nu știu de pe unde o adus modelu iesta și o pus oglinzi. Noi am pus și între ciupti oglinzi. Și puneam bumbuști pă tot locu. Soțu punea bumbdii. Primaș dată să pune modelul pă pânză amestecată, mai groasă, mai plină de bumbac ca să sie rând a coasă. Demult să punea pă cânepă de tort. Sau amestecată cânepa de tort cu bumbac. Apoi îl dăm și îl coasă trei, patru femei. Apoi îl dăm să-l înconjoare cu fir auriu și după aceea eu pun oglinzile, lacurile. Apoi le băgăm în presă, vo patru zâle, o săptămână. Să fie neted și tare. Punem lacurile, îl tizim și să pun bumbdii. Apoi pun un berleș mai grosuc în lontru. Pun ciucalăii și un buzunar în lontru și e gata. Cam aieste îs”. (Ana Tăut, Breb)
(Credit text: facebook.com/culturatraditionala, autor: Corina Isabella Csiszár; Credit foto: Florin Avram)