DR. GABRIELA ZAHARIE. ”Trebuie să fii prietenul copiilor și atunci te poți face neonatolog”

Cu ocazia manifestării MaraMedica, am reușit să o avem alături de noi, la un nou podcast Glasul Maramureșului, pe doamna prof. dr. Gabriela Zaharie, medicul șef al Secției de Neonatologie 1, din cadrul Clinicii de Ginecologie 1 din Cluj Napoca.

Medicul primar Gabriela Zaharie vorbește despre schimbările în patologia nou-născuților după pandemia de COVID-19, dar și care a fost una dintre cele mai emoționante experiențe pe care le-a avut în cariera sa.

REPORTER: Cum arată neonatologia astăzi, în comparație cu acum 10 ani? Ce progrese s-au făcut în acest domeniu?

DR. GABRIELA ZAHARIE: ”În neonatologie s-au făcut pașii cei mai rapizi spre vârf, pentru că tehnologia s-a dezvoltat extraordinar. Profesionalismul oamenilor care lucrează în neonatologie este din ce în ce mai mare și în consecință astăzi provocările înseamnă un prematur de 23 sau 24 de săptămâni de gestație, înseamnă patologii complexe și, aș spune eu, că reușim să oferim, de multe ori, un zâmbet părinților, pentru acești copii.”

R: Care sunt cauzele nașterii premature? Ce se poate face?
G.Z.: ”Există situații în care se poate face ceva, în altele nu. Poate nu pot face așa de multe neonatologii, decât să se străduie și să avem un management din ce în ce mai performant pentru a câștiga cât mai mult din procentele de supraviețuire ale acestor copii. Dar obstetricienii, colegii noștri fac multe. Reușesc să ofere bucuria unei sarcini și unor femei cu patologii complexe, chiar dacă aceste femei nu mai reușesc să ducă sarcina până la capăt. Fiecare zi câștigată, și aici este meritul obstetricienilor, este o zi câștigată pentru copil și pentru noi.”

R: Care este patologia predominantă astăzi? Ați observat schimbări după pandemia de coronavirus?
G.Z.: ”Patologia în neonatologie este dominată de patologia respiratorie. Foarte importantă rămâne patologia de asfixiere neonatală și patologia generată de infecțiile neonatale, pentru că acestea sunt cele mai importante condiții care trebuie surmontate, în momentul în care se face tranziția de la viața intrauterină la viața extrauterină. Complicațiile respiratorii, aș spune eu, sunt cele care au suferit modificări după perioada COVID. Incidența acestora a fost mult mai mare dacă mama a fost pozitivă în momentul nașterii sau a avut infecția în ultimul trimestru de sarcină. Aceste complicații generate de infecția cu SARS-COV-2 în sunt simțite chiar dacă putem spune că am depășit perioada ”acută” COVID.”

R: Femeile aleg să devină mame tot mai târziu, multe după 30 de ani. Afectează acest lucru natalitatea?
G.Z.: ”Vedem cert, și acest lucru este îngrijorător, o creștere a mortalității infantile, mai ales în unele regiuni ale țării. Aș spune că o problemă îngrijorătoare nu este vârsta de peste 30 de ani la care apare primul copil, ci faptul că avem un procent foarte mare de mame minore, care vin din spate cu patologia lor. Nu este normal și firesc, ca o fetiță să aibă un copil. Vorbim de copii care au copii.”

R: Se respectă controalele preventive în timpul sarcinii? 
G.Z.: ”Fiecare femeie ar trebui să se prezinte la medic, atunci când află că este însărcinată. Dezamăgitor însă, există un procent destul de semnificativ de sarcini nedispensarizate. Pur și simplu femeia se prezintă să nască. Nu aș putea spune din ce cauză. Sunt și femei cu educație, cu studii superioare, care nu merg. Nu știu dacă este vorba de accesibilitatea la medic, dar mă îndoiesc. Ține de personalitatea fiecăruia dintre noi și de conștientizarea acestei probleme.”

R: Avem numeroase grupuri de mămici unde circulă tot felul de sfaturi, inclusiv referitoare la problemele medicale ale copiilor. Vă încurcă sau vă ajută faptul că mămicile vin cu astfel de informații, când se prezintă la medic?
G.Z.: ”Acest fenomen există. Ca și medic, ai de multe ori senzația că dai examen cu Google-ul de fiecare dată. Nu este normal. Este normal să te adresezi unui medic, să ai un medic pediatru, de familie, care să urmărească patologia și cu care mama să aibă o discuție profesionistă. Nu este sănătos să îți tratezi copilul după cercurile de mămici, pentru că fiecare copil este o entitate. Noi nu suntem copy – paste. Fiecare dintre noi avem o particularitate de răspuns, o particularitate în patologia pe care o dezvoltăm.”

R: Ce sfaturi aveți pentru tinerii care vor să îmbrățișeze profesia de medic neonatolog?
G.Z.: ”Să facă neonatologie doar oamenii care iubesc copiii. Este o specialitate aparte. Recompensele sunt imediate, pentru că, acești copii, atunci când ești un bun profesionist, își revin imediat și atunci ai bucuria actului medical. Dar implică o muncă de 365 de zile din 365, o muncă în care nu există un moment al zilei de odihnă sau de relaxare. Vorbim de copii extrem de speciali. Trebuie să fii prietenul copiilor și atunci te poți face neonatolog.”

R: Ne puteți împărtăși o experiență deosebită din cariera dumneavoastră?
G.Z.: ”Una dintre experiențe este legată de comunicarea pe care trebuie să o aibă un medic neonatolog cu mama, cu părinții. Era de mult, acum fetița este mare. A fost un succes, a fost o fetiță născută cu 570 de grame, dar în condițiile în care nu aveam ventilatoare ultraperformante. Acea mămică, cu o ”încăpățânare” aparte, venea în fiecare dimineață lângă incubatorul fetiței. Era alături de noi la fiecare vizită, apoi stătea un moment în fața incubatorului și spunea: <<Mama este cu tine. Trebuie să mergi înainte.>> Era extraordinar de impresionant, cu câtă încredere și cu cât stoicism acea femeie a comunicat cu întreaga echipă și cu propria ei fetiță. Acum este o fetiță splendidă, sănătoasă, un real succes. Aș spun că a fost în primul rând succesul mamei și apoi al nostru.”

 

Ana-Maria HOJDA

Ana-Maria HOJDA
Ana-Maria HOJDA