EDITORIAL. Acolo unde se termină civilizația, începe violența

Vă propun un experiment. Seara, butonați telecomanda televizorului pe canalele ce difuzează filme și de câte ori apare o scenă în care eroii peliculei recurg la violență (se bat, se rănesc, se împușcă, provoacă o explozie într-un spațiu public, aleargă în mașină cu poliția pe urma lor etc), schimbați canalul. Iar la final, înainte de a merge la culcare, încercați să contabilizați dacă ați văzut vre-un film întreg pe parcursul serii. Puțin probabil. De ce? Pentru că rețeta filmelor de succes conține un număr impresionant de scene de violență, pe care privitorii le consumă în mod conștient (chiar le adoră) sau inconștient (urmărind firul acțiunii).

Veți constata destul de repede că experimentul din seara precedentă nu a fost un accident și că, în general, industria cinematografică promovează în mod intenționat violența. Nu este vorba despre o teorie a conspirației, ci pur și simplu e o chestiune de business: bugetul alocat unui film se recuperează dacă respectă o anume rețetă; iar scenele de violență fac parte din acea rețetă, pentru că așa își dorește publicul, nu pentru că așa vrea producătorul filmului.

Consecințele acestei stări de fapt sunt evidente, pentru că violența atrage violență.

Ați urmărit buletinele de știri în ultimele zile? În școlile din România s-au semnalat mai multe cazuri în care unii elevi (mai vulnerabili) au fost agresați de colegii de clasă, sau de persoane din afara unității de învățământ, sau situații în care elevii vin la școală cu arme albe ori chiar cu pistoale. Iar pedagogii și moderatorii de emisiuni tv se întreabă unde își are rădăcina acest rău, care începe să macine societatea românească.

Violența asupra oamenilor nu se învață în familie și nici nu se predă la școală.  Un bun canal de propagare este cinematografia.

La scară mare, violența duce la crime și chiar la războaie.

Violența fizică și verbală este instinctuală și vine din nevoia omului de a se apăra sau de a vâna. Deci este specifică omului primitiv. Mult mai târziu a apărut plăcerea de a răni (sau de a ucide) fără nici un motiv.

Apariția culturii a inhibat acest instinct animalic. În consecință, acolo unde se termină civilizația, începe violența. Acolo unde se temină educația, începe primitivismul.

Deci, nu toate exemplarele din speciei noastre au reușit să treacă granița (fragilă) de la animal, la om și au rămas cantonate în zona gri, a unor ființe cu chip de om, dar cu apucături de fiară.

Suntem în pragul mileniului 3. Tehnologia, care tinde să acapareze universul casnic al omului, va câștiga acestă dispută acolo unde dospește incultura, imaturitatea, naivitatea și apucăturile instinctive.

Dorin Ștef

GlasulMM
GlasulMM