EDITORIAL. Campaniile electorale sunt pentru urechile celor din tabăra nehotărâților

Suntem în plină campanie electorală. Bannere, afișe, playere… pe toate gradurile, în tot județul. Pe data de 8 mai, seara, acestea vor dispărea. De ce? Pentru că va debuta campania electorală oficială. Și, potrivit legii, în campania electorală oficială afișajul electoral e permis doar în spații special amenjate. Adică pe panourile pe care administrația locală e obligată să le amenajeze în zonele centrale și expuse traficului pietonal. Asta înseamnă că, din 8 mai, toată campania se va muta în online. Acolo se vor da marile bătălii ideologice și tot acolo se vor practica loviturile sub centură împotriva contracandidaților.

Sigur, mai există un tip de campanie eficientă: door to door. Dar câți candidați au curajul să dea ochii cu electoratul, să le asculte cu adevărat păsurile și să le ceară votul pentru niște amărâte de promisiuni electorale? Foarte puțini. Însă cei care o fac, uneori au sorți de izbândă și câștigă în mod nesperat alegerile (acolo unde sondajele nu le dau nici o șansă).

O altă categorie privilegiată este cea a persoanelor aflate în funcții publice și care au abilitatea de a valorifica acest avantaj. Prezența la evenimente e justificată. Prezentarea bilanțului de “guvernare” e firească. Un discurs despre continuarea proiectelor se impune de la sine. Toate acestea aduc voturi din inerție.

Cât despre candidați, numai de bine. Nu sunt nici mai frumoși, nici mai urâți, nici mai deștepți și nici mai proști decât candidații de la alegerile anterioare. Sunt oameni normali (unii, majoritatea), dispuși să se expună (pe ei și familiile lor), pentru a ajunge în funcții de conducere, pentru a conduce destinele unei localități. Unii dintre ei (puțini, a adevărat) devin la un moment dat subiect de presă, după ce DNA-ul începe urmărirea penală împotriva lor, de regulă, pentru luare de mită (alteori pentru trafic de influență sau pentru incompatibilitate).

Campania de anul acesta nu iese în evidență cu nimic. Ternă și plictisitoare. Candidații vorbesc (prin echipele lor de PR), electoratul ascultă având în fundal o altă melodie, rezultatele finale se cunosc. Campania, de regulă, e pentru urechile celor din tabăra nehotărâților: o mână de oameni (al căror vot poate fi decisiv, e adevărat).

Dorin Ștef

GlasulMM
GlasulMM