EDITORIAL. Câți profesori ar trece testul PISA dat elevilor?
An de an de an, de câte ori apar rezultatele testelor ce măsoară analfabetismul funcțional în rândul elevilor, titlurile din presa centrală sunt aceleași: Dezastru la testele PISA! După care curg detaliile tehnice despre scorurile obținute la matematică, lectură și științe. Apoi concluziile: “La mai bine de 20 de ani de când am început să participăm, România bate pasul pe loc. Nivelul este același, adică foarte scăzut. În Uniunea Europeană, după noi este doar Bulgaria. Nu reușim să depășim, ca țară, nivelul general de competență 2 care este considerat nivelul critic. Aproape jumătate dintre elevi nu înțeleg ce citesc”.
Se fac anchete la minister (evident, la fiecare evaluare, în fruntea Ministerului Educației e o altă persoană), se iau copiii la întrebări, se întocmesc rapoarte… doar-doar se va găsi răspunsul la întrebarea De ce? De ce jumătate dintre elevii români nu înțeleg ce citesc?
Însă anul acesta cineva a îndrăznit să schimba paradigma: ”Întrebarea nu e dacă avem sau nu 40% elevi analfabeți funcțional. Întrebarea e ce procent din profesori sunt analfabeți functional. Că dacă le-am da celor 3-400.000 de profesori testul PISA cred că am avea un șoc. Și am avea mare parte din explicație”, a scris Andrei Caramitru pe pagina sa de Facebook.
Dacă ar fi să expandăm această idee, am putea spune că testul PISA ar trebui să fie eliminatoriu pentru toți angajații din Ministerul Educației și chiar pentru candidatul la funcția de ministru. Și poate că un procent identic cu cel al elevilor care au picat testul s-ar aplica angajaților care gestionează soarta învățământului românesc.
Dar ce ar fi dacă am merge cu ideea mai departe și am cere clasei politice să decupleze acest minister de Executiv, astfel încât să fie manageriat de o echipă de tehnocrați care să pună în practică o reformă reală, pe parcursul a minimum 20 de ani (timp în care nici un partid sau coaliție politică să nu aibă putere asupra Ministerului, prin ingerințe sau interese politice).
Ne lamentăm că suntem ultimii din Uniunea Europeană la acest capitol. Dar s-a întrebat cineva de ce pe primele poziții se situează mereu țări ca Elveția, Olanda, Irlanda, Danemarca, Regatul Unit, Austria, Finlanda, Suedia? Ce fac țările nordice și nu facem noi? Ele au procedat la reforme structurale transpolitice în urmă cu mai multe decenii și acum culeg roadele. Pe când noi ne uităm speriați la drobul de sare și ne rugăm să nu pice, în loc să tăiem cu mult curaj nodul gordian dintr-o lovitură. Dar pentru asta trebuie voință politică și asumarea unui proiect de țară cu această temă, ceea ce nu se va întâmpla prea curând. Rezultatul? Știm deja titlurile din presă, din următorii 10 ani, după anunțarea rezultatelor la testele PISA.
DorinȘTEF
