EDITORIAL. Partidele tradiționale ori se reformează, ori dispar. Comentarii pe marginea unui sodaj de opinie halucinant
Un recent sondaj de opinie care a măsurat tendințele și aspirațiile românilor față de scena vieții politice a bulversat societatea românească. Tehnic vorbind, lucrurile stau așa:
Jumătate dintre români ar fi dispuşi să acorde votul lor la viitoarele alegeri unui partid nou înfiinţat, potrivit unui sondaj de opinie realizat de INSCOP Research, în perioada 1-9 septembrie 2025.
Întrebaţi dacă la viitoarele alegeri ar fi dispuşi să voteze un partid nou înfiinţat, 50,6% dintre participanţi au răspuns DA (faţă de 29,8% în mai 2015), 28,8% au spus NU (faţă de 35,8% în mai 2015), iar 19,9% s-au declarat nehotărâţi (faţă de 23,6% în mai 2015). Ar fi dispuşi să acorde votul lor unui partid nou înfiinţat: 38% dintre votanţii PSD, 44% dintre votanţii PNL, 50% dintre votanţii USR şi 60% dintre cei ai AUR. Totodată, 53% dintre persoanele cu educaţie primară, 50% dintre cei cu educaţie medie, 49% dintre cei cu educaţie superioară, 46% din locuitorii din Bucureşti, 52% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 54% dintre cei din urbanul mic şi 49% din rural, respectiv 46% dintre angajaţii la stat şi 60% dintre cei care lucrează la privat ar fi dispuşi să acorde votul lor unui partid nou înfiinţat.
Conform sondajului, 55,1% dintre români sunt de acord cu afirmaţia: Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară şi să fie înlocuite cu unele noi. Sunt de acord cu afirmaţia de mai sus 45% dintre votanţii PSD, 34% dintre votanţii PNL, 33% dintre votanţii USR şi 71% dintre cei ai AUR. Totodată, 72% dintre persoanele cu educaţie primară, 55% dintre cei cu educaţie medie, 35% dintre cei cu educaţie superioară, 44% din locuitorii din Bucureşti, 49% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 61% dintre cei din urbanul mic şi 58% din rural, respectiv 43% dintre angajaţii la stat şi 57% dintre cei care lucrează la privat sunt de acord cu afirmaţia dată.
Întrebare firească: este normal ca o societate să se reseteze radical periodic, din punct de vedere politic? Răspunsul nu poate fi decât negativ. Viața politică dintr-o țară este dinamică, evoluează o dată cu societatea, dar o resetare radicală, aproape similară cu o revoluție, se petrece doar atunci când actorii politici fac greșeli înlănțuite, într-un interval mare de timp, în disprețul societății.
Așa au stat lucrurile în cazul Partidului Comunist Român, partid unic, care a condus România timp de 45 de ani (1945-1989). Așa se prezintă situația în cazul dominației, în ultimii 35 de ani (1990-2025), a “binomului” PSD / PNL, fie alternativ, fie în tandem.
Programe de guvernare goale, declarații vădit mincinoase, impotență guvernamentală, scandaluri, acuzații frecvente de corupție, condamnări cu executare, lipsa unui proiect de țară, lipsa unei viziuni pe termen lung, neseriozitate, necinste, șpagă, reformare cu viteza melcului a instituțiilor statului, privilegii de castă, exod în masă a românilor în țări vest europene, populism, mită electorală, pomeni electorale, deficit bugetar, interese personale puse deasupra intereselor țării… cam așa se poate caracteriza lapidar ultimele trei decenii a vieții politice românești.
Sigur că societatea în sine a progresat mult în ultimii ani. De necontestat acest lucru. Dar cu câte proteste în stradă a societății civile? Impresia generală a lăsat un gust amar. Acest gust de cafea neîndulcită a stat la baza răspunsurilor sondajului de opinie de mai sus.
Au înțeles ceva din acest semnal de alarmă partidele care azi sunt la putere? Dacă ne uităm la modul infantil în care conduc țara, răspunsul e negativ. Normal ar fi să asistăm la o reorganizare internă a acestor partide și o repoziționare doctrinară, la înlocuirea elitelor. Și asta cu orice preț. Chiar și cu prețul unor ani de opoziție. În caz contrar, vor ajunge la coșul de gunoi al istorie.
Dorin Ștef
