GLASUL SATELOR. Bisericile de lemn din Maramureș – mici „catedrale post-renascentine”

Bisericile de lemn din Maramureș îngemănează deopotrivă universul material – dus pană la per­fecțiune prin compoziție, arhitectură și exprimare artistică specifice lăcașurilor de cult, având ca suport materia fundamentală, lemnul – și cel spiritual, de factură reli­gioasă, însă particularizat prin îmbinarea și suprapunerea credințelor arhaice, pre­creștine, cu elementele instituționalizate ale Bisericii.

Rezultatul acestei simbioze sunt obiectivele (o parte devenite patrimoniu UNESCO) printre cele mai atractive ale turismului de tip religios, din Europa și din lume.  

Aici s-au adunat înțelepții satelor

Evident, acest complex patrimonial de cult maramureșean trebuie privit ca parte integrantă a unui sistem particularizat prin soluții constructive și arhitectonice locale, generat în Evul Mediu atât în România, cât și în Europa Centrală și de Vest, sub imperiul Renașterii, ca o prelungire a artei Antichității.

În aceste lăcașuri din Maramureș s-au păstrat hrisoave și însemne printre cele mai vechi ale limbii românești; aici s-au adunat înțelepții satelor pentru a hotărî în clipe de restriște; aici s-au legat căsătoriile, s-au botezat pruncii și tot aici au fost îngropați moșii și strămoșii nostril.

De regulă, acestea au fost ridicate pe înălțimi, cu turle aparent exagerat de înalte, prevăzute cu foișor în care se afla clopotnița. În trecut, foișorul servea și ca turn de observație iar în timp de primejdie (năvăliri, foc) se bătea toaca și se trăgeau clo­potele, într-un anume fel, avertizând comunitățile pentru a-și lua măsurile de se­curitate potrivite situației”.

Pledoarie pentru turismul religios

Cele mai vechi și valoroase monumente sunt situate în Maramureșul istoric, unele datând din secolul al XIV-lea, dar majoritatea au fost reconstruite în secolele XVII și XVIII. Materialul utilizat preponderent este lemnul de stejar, gorun și rășinoase.

Cu toate acestea, mici „catedrale post-renascentine” întâlnim și în Chioa­r, Codru și Lăpuș, ceea ce recomandă întreg arealul administrativ-teri­torial al județului Maramureș, ca o locație importantă a turismului religios.

Foto: Arhiva Glasul

Stef Dorin
Stef Dorin