IN MEMORIAM. 101 ani de la moartea ”Leului de la Șișești”
Unul dintre argumentele prezentate în expunerea de motive privitoare la declararea lui Vasile Lucaciu ca Erou al Națiunii Române a fost activitatea excepțională pe care acesta a avut-o în cadrul Parlamentului României Întregite. În consecință, Legea nr. 77 din 5 aprilie 2022, promulgată prin Decretul nr. 474 din 05. 04. 2022, acordând, după un secol de la trecerea la cele veșnice, acest onorant titul ”Leului de la Șișești” a făcut un act de dreptate marelui tribun.
Arătăm că La alegerea de deputați din ziua de 2 Noiembrie 1919 pentru județul Sătmar s-au prezentat pentru: Circumscripția Baiasprie, d. Dr. Teofil Dragoș din Desești. Circumscripța Baia Mare, d. Dr. Vasile Lucaci. Circumscripția Seini, preotul Constantin Lucaci. Circumscripția Arded, d. Dr. Augustin Mircea. Circumscripția Ugocia, d. Dr. Andrei Dobossy. Circumscripția Turhat, d. Dr. Bela Lengyel. Circumscripția Careii-Mari, d. Dr. Cornel Pop. Circumscripția Cinghir, preotul Vasile Ardelean. Circumscripția Colonia Albă, preotul Iuliu Pop. Cei menționați au fost validați.
Se cunoaște că părintele dr. Vasile Lucaciu a fost ales ca deputat de Baia Mare și pentru Parlamentul României din anul 1920. Ne vom opri în special la prima Sesiune Extraordinară din anul 1920.
Conform cutumei parlamentare, Ședința Extraordinară de constituire a Parlamentului, după alegeri, este condusă de către decanul de vârstă, adică de către deputatul cel mai în vârstă dintre aleși. Cu toate că părintele dr. Vasile Lucaciu avea doar 70 de ani, distinul vieții sale a fost să aibă onoarea de a conduce această importantă Adunare. Deschiderea ședinței a fost făcută de MS Regele Ferdinand I, care a adresat frumoase cuvinte parlamentarilor. Apoi, deputatul, decan de vârstă, dr. Vasile Lucaciu, primit cu aplauze puternice, a prezentat în fața aleșilor tuturor românilor, un fulminant discurs, întrerupt adesea de puternice aplauze.
Sesiunea Extraordinară de constituire a Parlamentului României a avut loc în ședința de luniI, 21 iunie 1920, deschisă la ora 14. „Se aclamă ca președinte provizoriu părintele Vasile Lucaci, cel mai în vârstă dintre d-nii deputați; iar ca secretari la biurou d-nii: G. Pleșoianu, Mișu Paveliu, inginer Dumitru Enescu și Dumitru Dăncău. Părintele Vasile Lucaci, președinte de vârstă (ocupând fotoliul președințial în aplausele îndelung prelungite ale Adunării):
Onorată Cameră,
Mulțumesc Providenței adorabile, că am ajuns să pot prezida, măcar pentru un moment, această ilustră Adunare Națională, acest Parlament, în care pot saluta cu pietate nemărginită Idealul nostru național înfăptuit, realizat. (Aplause).
Scump și sublim ideal, înfăptuit prin vitejia fără seamă a oștirei române, condusă de gloriosul ei Căpitan, care prin devotamentul său eroic, a ocupat deja medalionul al treilea pe tabloul istoric al neamului nostru, lângă Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare, cu numele glorios de Ferdinand I. (Aplause prelungite).
Apoi, prin înțelepciunea și patriotismul conducătorilor țării, fie în guvern, fie în viața publică politică a ei, în orice situație să fi fost ei, istoria le va eterniza și numele și activitatea lor.
Avem deci, onorată Cameră, România întregită. Dar dacă a fost greu a dobândi moștenirea mare și sfântă, tot așa de greu este a o conserva, a o consolida.
Înconjurați de dușmani externi, țara gemând de neajunsuri, și dorind îmbunătățiri pe toate terenele, scumpa noastră Românie reclamă toată virtutea, tot devotamentul fiilor săi, să poată răspunde chemării sale înalte, de a fi sentinela civilizațiunii latine în orientul Europei, la gurile Dunării. (Aplause prelungite).
Geniul națiunii ne invită, onor, Cameră, la muncă fără preget, ca să fie rodnică, nu prin lupte sterpe de partide, ci prin rivalitate patriotică, de a sluji binele obștesc. (Aplause prelungite, strigări de: „bravo!”).
Strâns uniți în jurul Tronului și cu sinceră prietenie către glorioșii noștri Aliați, inaugurăm lucrările noastre parlamentare, cu aclamațiunea: „Să trăească Maiestatea Sa gloriosul nostru Rege Ferdinand I. (Ovațiuni furtunoase. Strigări de: „Trăească Regele”).
Să trăiască mama dulce a răniților, îngerul păzitor al nației noastre Maiestatea Sa Regina Maria. (Aplause furtunoase. Strigări de: „Trăească Regina”).
Să trăească Augusta Dinastie Națională, Augusta Familie Regală. (Aplause prelungite. Strigări de: „Să trăească armata”).
Salutăm cu credință și încredere sinceră pe aliații noștri, cu cari împreună ne-am luptat pentru triumful marilor idei de dreptate și de libertate în vieața popoarelor: Să trăească glorioșii noștri Aliați. (Ovațiuni furtunoase. Strigări de: „Trăească Aliații”).
Să trăească patria noastră scumpă, România Mare! (Aplause îndelung repetate). Trăească acest Parlament, în activitate rodnică, pentru mărirea și fericirea României Mari (Aplause prelungite)”.
Fără a repeta cele spuse de „Leul de la Șișești” de la tribuna Parlamentului României Întregite vom stărui asupra principalelor idei: El mulțumește Providenței adorabile pentru că: 1. a ajuns să prezideze această ilustră Adunare Națională, 2. a putut saluta cu pietate nemărginită Idealul nostru național înfăptuit. Mulțumește oștirei române și subliniază înțelepciunea și patriotismul conducătorilor țării. Constată că Avem România întregită și greutatea de a o conserva, a o consolida. Arată rolul major ce-i revine României Întregite; de a fi sentinela civilizațiunii latine în orientul Europei, cu toate că este înconjurată de dușmani. Invită pe parlamentari la muncă pentru a sluji binele obștesc. Românii să fie strâns uniți în jurul Tronului, aclamă pe Maiestatea Sa Regele Ferdinand I și pe îngerul păzitor al nației noastre Maiestatea Sa Regina Maria. Încheie prin îndemnul la activitate rodnică a Parlamentului pentru mărirea și fericirea României Mari.
Știm cu toții că nu tot ce a urmat, nu tot ce s-a făcut atunci în România, a fost conform dorinței marelui luptător pentru dreptate și prosperitate. La apusul vieții sale avea să spună, referitor la acest aspect: Nu am pe nimeni. În luptele mele am avut cel puțin dușmani, acum la bătrânețe nu mai sunt băgat în seamă și nu am nici dușmani măcar. E o tragedie că marile personaje nu dispar atunci când și-au îndeplinit misiunea pe care o aveau. Badea George (George Pop de Băsești, n. n.) este mai de invidiat. A prezidat Marea Adunare Națională de la Alba Iulia apoi s-a stins. Decepțiile nu le-a cunoscut.
Revenind la Sedința de constituire a Parlamentului României Întregite pentru anul 1920 arătăm că după susținerea discursului prezentat mai sus, se trece la constituirea secțiunilor de lucru ale Camerei Deputaților: Și acum, onorată Cameră, conform dispozițiunilor art. 2 din regulament, procedăm la împărțirea Adunării în 8 secțiuni, secțiuni verificatoare, cari vor avea de cercetat validitatea mandatelor. Fiind 76 de județe de repartizat la 8 secțiuni, revin: secțiunilor I, II, III, IV, câte 10 județe, iar secțiunilor V, VI, VII, VIII, câte 9 județe. Se procede prin tragere la sorți…
Apoi Se ia act de constituirea secțiilor Adunării deputaților, cari și-au ales: Secția I: Președinte Dr. Vasile Lucaci, vice-președinte d Ion T. Ghica, secretari: d-nii Grigore N. Iunian și Vasile Liciu, iar delegat în comisiunea de verificarea socotelilor chesturii pe d. Al. Mâța.
Deputații județului Satu Mare, de care aparțineam și noi cei din zona Baia Mare, au făcut parte din secțiunea III, alături de județele: Caliacra, Dolj, Soroca, Alba de Jos, Suceava (Bucovina) Văscăuți, Putna, Roman și Teleorman, în timp ce deputații din județul Maramureș au făcut parte din secțiunea V alături de județele: Cahul, Ilfov, Muscel, Trei Scaune, Ialomița, Dâmbovița, Râmnicu-Sărat și Orhei. Numai citirea acestor nume de județe te îndeamnă să gândești câtă dreptate a avut dr. Vasile Lucaciu când a spus: Avem deci, onorată Cameră, România întregită. Dar dacă a fost greu a dobândi moștenirea mare și sfântă, tot așa de greu este a o conserva, a o consolida.
Renumele și respectul pe care l-a avut deputatul Dr. Vasile Lucaciu, ce devenise la acea vreme simbol al unității naționale, a făcut ca acesta, ajutat de un număr de 4 secretari să conducă lucrările Camerei Deputaților într-un număr mare de ședințe. Elocința, hotărârea și capacitatea organizatorică a lui Vasile Lucaciu se pot cu ușurință descoperii urmărind desbaterile ce au avut loc pe durata întregii Sesiuni Extraordinare. Prima mare hotărâre luată la propunerea sa este legată de orele la care se vor desfășura ședințele în plen a Camerei. În anul precedent ședințele aveau loc în orele de după amiază-zi. Așa era prevăzut în Regulamentul de organizare al Camerei Deputaților. Dr. Vasile Lucaciu a adus argumente consistente și împotriva multor opinii, printre care și cea a lui Nicolae Iorga care a precizat condițiile în care se poate schimba Regulamentul Camerei, parlamentarii, cu vot majoritar au adoptat ca hotărâre propunerea președintelui de vârstă al Ședinței. Astfel că după susținerea votului, Dr. Vasile Lucaciu anunță: „Onorata majoritate a primit propunerea. Prin urmare am onoarea a vă anunța că ședința proximă se va ține mâine dimineață la ora 8 și jumătate”.
Cu toate că subiectele dezbătute, multiplele probleme pe care România le avea la începutul unificării pollitice și economice a tuturor provinciilor ce s-au unit la vechiul Regat al României, desbaterele aveau loc într-o atmosferă optimă de lucru. Cu autoritate dar și cu respect, președintele de vârstă al Sedințelor, dr. Vasile Lucaciu, își îndeplinește cu cinste sarcina pe care o primise și și-o asumase. Despre rolul dr. Vasile Lucaciu ca președinte al ședințelor Camerei Deputaților care au avut loc în zilele de: 21, 22, 24, 26, 28, 29 și 30 iunie 1920 se pot prezenta diverse momente dar cuvintele care ar putea caracteriza activitatea sa sunt: sobrietate, respect, profesionalism și judecată nepărtinitoare. Exemplificăm: Deputatul, Dr. D. Manu, în cuvântul său s-a abătut de la subiect. „Vă rog stați în chestiune”, îl atenționează președintele de Ședință. La obiecțiunile prezentate, acesta dă sentința scurt: ”Eu judec acum, și spun că nu este în chestiune” – discuția era încheiată.
În memoria celor care l-au cunoscut în ultimii ani ai vieții Dr. Vasile Lucaciu a rămas drept ”Leul de la Șișești” (care) îmbătrânește, dar ochii lui străluceau în aceeași flacără de tinerețe fără bătrânețe… Vorbea potolit, senin, ca un viteaz care a biruit pe toată lumea, împlinindu-și cu vârf chemarea lui… Și omul acesta, care a fost adorat întotdeauna de un neam întreg, a murit aproape sărac”.
Eroul Națiunii Române, Vasile Lucaciu s-a stins din viață la 28 noiembrie 1922, în municipiul Satu Mare. Ziua de Vineri, 1 decembrie 1922, în care a fost înhumat în pământul șișeștian, prin decret regal, a fost declarată zi de doliu național.
Pe sicriul acestuia a fost pus ”Marele cordon al ordinului Steaua României”, de către primul ministru I.C. Brătianu, iar episcopul Gherlei, dr. Iuliu Hossu, i-a conferit rangul de ”vicar episcopal”, demonstrând și cu acest prilej că numele marelui patriot le este de folos și la moarte, anterior fiind uitat complet de mai marii zilei și fețele bisericești.
Elogierea adusă ”Leului de la Șișești”, se dorește a fi un pios omagiu, acum când se împlinesc 101 ani de la moartea sa. Glorie eternă ”Leului de la Șișești”, Erou al Națiunii Române, Vasile Lucaciu!
Gavril BABICIU
