LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Asuajul de Jos

Asuajul de Jos. Sat aparţinător de comuna Asuajul de Sus, zona Codru, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată între Ariniş şi Asuajul de Sus, pe valea Asuajului; zonă de câmpie (alt. 196 m).

Prima atestare documentară:1391 (possessiones olachales duo Azzywag). Populaţie:398 locuitori. Dialect:subdialect crişean, grai someşean. Numele co­mun al locuitorilor: asuăjean, -ă, asu­ăjeni, -e, (asăujan, aseujan, suă­jean) / asu­ă­jeancă, asuăjence. Porecla locuitorilor: ouari. Nume de familie derivate din numele loca­li­tăţii:Asăujan, Aseugean, Ase­ujan, Asuăjan (43 de persoane). Instituții: cămin cultural; biserică ortodoxă (de zid, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, 1988), biserică penticostală (“Maranata”, 2000, filială a bisericii din Asuajul de Sus). Resurse naturale: curs de apă (pârâul Asuaj), teren arabil, livezi. Descoperiri arheologice: pumnal din bronz (descoperit în anul 1987, cu ocazia săpării unei fundații, în curtea casei nr. 208). Monumente comemorative: Monumentul Eroilor Satului (1992), troiță de lemn amplasată în fața Căminului Cultural.

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1391) possessiones olachales duo Azzywag, (1394) Azyuagh et alia Asyuagh, (1424) Also Azywagh, (1475) Also Ozy­wagh, (1733) Aszuadsul de Dsos, (1750) Also Aszovacs, (1760) Alsó Szi­vágh, (1850) Also Szivágy, Asovácza din zsosz, (1854) Alsó-Szivágy, Aşo­vaciu de Jos, (1909-1919) Asuagiul-de-Jos, Al­sószivagy, (1968) Asuajul de Jos.

Soluții etimologice.În încercarea de a investiga originea numelui localității, o ipoteză ar fi derivarea de la hidronimul Asuaj, al cărui nume este românesc, dar sensul s-a pierdut. Aşa s-ar explica de ce au­torităţile maghiare nu au reuşit să traducă termenul, ci l-au transcris după grafia proprie: Azzy­wag, Asy­uagh, Aszuadsul, Aszo­vacs. Pe de altă parte, P. Bilțiu (2013) propune o derivare “din maghiarul aszotta, cu înțelesul de teren uscat, ars + sufixul –aj”. În opinia lui V. Frățilă (2016), numele localității provine din Asău, derivat din magh. aszó, adică “(vale) uscată, seacă” + magh. agy “albie de râu” (cf. Sălaj < magh. szil “ulm” + magh. agy “albie de râu”). Însă aceste soluții nu sunt pe deplin satisfăcătoare. La sfârşitul secolului al XIV-lea, în zona Codru erau deja două localităţi cu numele Asuaj. Abia din secolul al XV-lea pri­mesc determinantul de Jos, respectiv de Sus.

(Din lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).

GlasulMM
GlasulMM