
LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Bistra
Bistra. Comună, județul Maramureș, regiunea istorică Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată în nordul depresiunii Maramureşului, pe râul Vişeu, la poalele Munţilor Maramureşului, într-o regiune transfrontalieră româno-ucraineană, între Petrova și Valea Vișeului, la 105 kilometri de Baia Mare şi 32 de kilometri de Vişeul de Sus; zonă de munte (alt. 383 m).

Localităţi componente ale comunei:Bistra (reşedinţă), Crasna Vişeului, Valea Vişeului. Prima atestare documentară:1913 (Petrovabisztra). Populaţie:4.174 locuitori (în comună), 1.017 locuitori (în satul Bistra). Gospodării: 1.310 (în comună). Etnii: 3.543 ucraineni, 443 români, 7 romi (în comună). Culte: 3.830 ortodocși, 82 greco-catolici, 79 martori ai lui Iehova, 56 adventiști, 7 romano-catolici (în comună). Dialect:subdialect maramureşean (pentru populaţia românească); grai huţul (pentru populaţia ucraineană, majoritară). Numele comun al locuitorilor: bistrean, -ă, bistreni, -e / bistreancă, bistrence. Nume de familie derivate din numele localităţii: Bistrian (7 persoane). Nume de familie frecvente în localitate: Duciuc, Glodean.
Instituții: primărie, serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor, școală gimnazială, bibliotecă comunală (din 1954), agenție poștală, farmacie, cămin cultural, biserică ortodoxă ucraineană (“Înălțarea Domnului”). Resurse naturale: curs de apă (râul Vișeu și pârâul Bistra), pășuni și fânațe (2.500 ha), fond forestier (3.700 ha), carieră de calcar, fond de vânătoare, fructe de pădure și ciuperci comestibile din flora spontană. Monument comemorativ: Monumentul Eroilor (2011), obelisc din andezit amplasat în fața Căminului Cultural. Manifestări tradiţionale locale:Mira la Huţuli (obicei pastoral ucrainean; luna mai).
Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1913) Petrovabisztra, (1968) Bistra. Evoluția numelui localității:Bistra Petrovei, Bistra.
Soluții etimologice.Fiind doar un cătun (al Petrovei), aşezarea nu a figurat în documentele oficiale până în anul 1913, deşi se presupune că a fost întemeiată prin secolele XV-XVI. Numele actual l-a primit, probabil, după ce localitatea a fost populată masiv cu ucraineni (secolele XVI-XVII), din moment ce etimonul este slav, așa cum arată I. Iordan: “Bistra, la fel ca şi Bistriţa şi sinonim cu Repedea, comparabil cu numele topic slav croat Bistra, ucr. Bystra, ceh. Bystrá, bg., sârb. Bistritsa”. De aceiași părere e şi Al. Graur, care propune sl. bistr- “repede”. În schimb, Ștefan Vişovan (2007) indică ucr. bystryj “iute, repede”. Numele localităţii provine de la numele pârâului Bistra, afluent de dreapta al râului Vişeu (“azi zicem Izvorul Bâstrilui”). De menționat că, în țară, există și alte localități cu nume identic sau asemănător, având, probabil, aceiași etimologie: Bistra (jud. Alba și Bihor), Bistra Mureşului (jud. Mureş), Bistra Păltinei (sat desfiinţat, înglobat în satul Jina, jud. Sibiu).
(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”, RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).