LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Blidari

Blidari. Sat aparţinător de municipiul Baia Mare, Zona Metropolitană Baia Mare, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată pe Va­lea Firizei, la poalele Ignişului, în amonte de lacul de acumulare Firiza, la nord de localitatea Firiza, la 18 kilometri nord de Baia Mare; zonă de munte.

Prima atestare documentară:1909 (Blidar, Kőbanya). Populaţie:184 de lo­cuitori. Dialect: subdialect crişean. Numele co­mun al locu­itorilor: blidărean, -ă, blidăreni, -e / blidăreancă, blidărence. Porecla locuitorilor:lupi. Biserici: biserică orto­doxă (de zid, “Sfântul Iosif”, 1905; până în anul 2000, filie a parohiei Firiza). Re­surse naturale: curs de apă (pârâul Firiza), fânațe, ciuperci comestibile din flora spontană, fond forestier.

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1909) Blidar, Kőbanya, (1968) Blidari. Evoluția numelui localității: Baia de Piatră, Blidar, Blidari. Soluții etimologice.Primele ipoteze au luat în calcul un n.fam. Blidar, Blidaru, iniţial su­pra­nume, provenit din apelativul blidar “olar care face blide”; câteodată ar putea fi vorba de blidar “dulap pentru ţinut blidele” (devenit antroponimic). Două decenii mai târziu, I. Iordan reia teoria: din n.fam. Blidaru, derivat din blidar, cu sensul de “olar”, “dulap pentru păstrat blidele”. Iar numele (care nu poate avea decât etimologia indicată de Iordan) este atestat cu prisosință în judeţul Maramureş: Bli­dar (353 de persoane), Blidariu (7 persoane), Blidaru (12 persoane). Pe de altă parte, însă, microtoponimul Blidar(i) este destul de frecvent în Maramureş şi nu pare a avea legătură cu n.fam. Blidar(u): Valea Blidarului, pârâu ce izvoreşte din Munţii Gutâi şi se varsă în Firiza; Blidari, cascadă situată la confluenţa văilor Stur şi Blidari, în Munţii Ignişului; Blidari, vârf (1.011 m) la est de Igniş; Blidari, carieră de andezit, situată la 22 ki­lometri nord de Baia Mare. De aceea, mult mai credibilă pare a fi derivarea din apelativul blidar, cu sensul entopic de “groapă, adâncitură, de­pre­siune” (< s. blid “farfurie” + suf. -ar), propus de D. Loşonţi (2000): “S-ar putea ca aceeaşi explicaţie să o aibă şi unele din toponimele Blidaru (…), pe care Iorgu Iordan le derivă, fără rezerve, din blidar «olar care face blide» sau din antroponimul Blidar (< s. blidar «dulap pentru ţinut blide»)”. Din punct de vedere geografic, localitatea este situată într-o vale (Valea Firiza), fiind măr­ginită, de-o parte şi de alta, de pereţi abrupţi de stâncă. Configuraţia tere­nului ar îndreptăţi denumirea de Blidar(i), cu sensul de “depresiune”.

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).