LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Budești

Budești. Comună, zona Mara-Cosău, județul Maramureș, regiunea istorică Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Lo­calitate situată (la răspântie de drumuri) între Cavnic, Ocna Șugatag și Sârbi, la poalele Munţilor Gutâi, pe valea Cosăului, la 28 de ki­lometri sud de Sighet; zonă de deal.

Localităţi componente ale comunei:Budeşti (re­şedinţă), Sârbi. Prima atestare documentară: 1361 (Buthfalva). Populaţie:2.232 locuitori (în satul Budeşti). Gospodării: 1.243 (în comună). Etnii: 2.997 români, 3 maghiari (în comună). Culte: 2.805 ortodocși, 126 greco-catolici, 54 martori ai lui Iehova, 5 penticostali (în comună). Dialect:subdialect mara­mu­reşean. Numele comun al locui­torilor: budeş­tean, -ă, budeşteni, -e / budeşteancă, budeştence. Porecla locuitorilor: ră­şinari. Nume de familie frecvente în lo­ca­li­tate: Bud, Berinde, Borodi, Ciceu, Cupcea, Marinca, Tămaş. Per­so­na­lităţi: Ioan Berinde (1908-2000), profesor, ziarist, redactor la Graiul Mara­mureșului, Școala maramureșeană etc.; inspector-șef al Inspectoratului Școlar al Județului Maramureș (1945). ♦ Mihai Cupcea (1936-1996), poet, redactor la revista de cultură Arheus. Vol. Poesii (1995). ♦ Ileana Benga (n. Chira) (n. 1944), profesor universitar, șeful Clinicii de Neurologie Pediatrică din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, doctor în științe medicale, membru corespondent al Academiei de Științe Medicale. ♦ Petru Dunca (n. 1955), profesor universitar, doctor în filosofie; inspector general adjunct la Inspectoratul Școlar Județean Maramureș (1991-1992). Vol. Eseuri etnologice (2000), Repere în antropologia culturală a alimentației (2004) etc. ♦ Vasile Berinde (n. 1955), profesor universitar, doctor în matematică și informatică. ♦ Vasile Bud (n. 1949), medic primar chirurg, doctor în științe medicale (1998), președintele Colegiului Medicilor din jud. Mureș.

Instituții: primărie, școală gimnazială, biblioteca comunală “Mihai Cupcea” (din 1953; în prezent deține 6.000 de volume și periodice), cabinet medical, cabinet stomatologic, farmacie, ghișeu poștal, cămin cultural; bisericile monument se află în custodia parohiei ortodoxe; biserică ortodoxă (de zid, “Sfânta Treime”, 1991). Așezământ monahal: Schitul Budești, rit ortodox, hramul “Sfinții Împărați Constantin și Elena”, obște de călugări (după 1990). Resurse naturale: curs de apă (pârâul Cosău), teren arabil (1.000 ha); pășuni și fânațe (4.200 ha); fond forestier (2.100 ha); fond de vânătoare, ciuperci comestibile din flora spontană; culturi pomicole: meri, peri, pruni; izvor de apă minerală (pe Valea Oanţa: Borcutul Dâmburoiului). Monumente istorice: Biserica de lemn „Sf. Nicolae”, Josani (1643), patrimoniu UNESCO; Biserica de lemn „Sf. Nicolae”, Susani (1760). Monument comemorativ: Crucea Monument închinată Eroilor din Primul și al Doilea Război Mondial (2008). Obiectiv turistic: Biserică monument istoric, în patrimoniu UNESCO (Centru Local de Informare și Promovare Turistică). Ma­nifestări tra­diţionale locale:Joc de pe Cosău (luna aprilie); Festivalul an­sam­blurilor folclorice de copii Nu vă uitaţi că-s micuţ (luna iunie).

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1361, 1402) Buthfalva, Vunces, (1405) Bwdfalwa, Wyncz­fal­wa, (1424) Bwtfalwa, (1470) Bwd­falwa, (1480) Budfalva, (1483) Bod­falwa, (1828) Budeşti, (1851) Budfalu, (1909-1919) Budeşti, Budfalva (cu cătunul Jarapa-Baia, Zsarápabánya), (1968) Budești. Evoluția numelui localității: Satul lui Bud, Budești.

Soluții etimologice. Referitor la întemeierea localității, legenda spune că “doi cneji, Budul şi Giula, au căpătat, pentru vitejia lor, locul pe care s-au aşezat neamurile lor, al Budeştilor şi al Giuleştilor. Cel dintâi sat e la stânga, ascuns; în biserica lui se păstrează coiful şi zalea vestitului haiduc Pintea Vi­teazul”.

În toate doc­u­mentele istorice, localitatea apa­re cu de­nu­mirea de Satul lui Bud, adică Budeşti (Bud­falva, în magh.). Dealtfel, inci­den­ţa localită­ţilor cu acest nume, în teritoriile locuite de români, este sem­nificativă: Budeşti (sate în județele Arad, Bacău, Bistriţa-Nă­săud, Buzău, Iaşi, Ilfov, Neamţ, Vas­lui, Vâlcea, Vrancea), Budeşti-Fâ­naţe (jud. Bistriţa-Năsăud). Oiconimul provine, deci, din n.fam. Bud, iar acesta este un hipocoristic slav sau după model slav din Budimir, Budislav etc., cf. şi Buda, Bude, srb. Budo, Bude, Buda. Acelaşi etimon a dat numele de familie Bude, Budu, Buda etc.. În judeţul Mara­mu­reş, n.fam. Bud este frecvent: 1.941 de persoane cu acest nume, respectiv 2.275 de persoane cu numele Buda şi 148 de persoane cu numele Bu­dea. Localitatea s-a numit astfel după Bud, fiul cneazului Locovoiu, înte­meietorul satului. De altfel, şi în pre­zent, cel mai frecvent nume de fa­milie în lo­calitatea Budeşti (Mara­mureş) este Bud, urmaşi ai familiei înte­meie­to­rului.

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).