LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Câmpulung la Tisa

Câmpulung la Tisa. Comună, județul Maramureș, regiunea istorică Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Lo­calitate situată în nord-vestul de­pre­siunii Maramureşului, pe malul râului Tisa, la graniţa cu Ucraina, între Sarasău și Săpânța, la 12 kilometri de Sighet; zonă de câmpie şi deal.

Localităţi componente ale comunei:Câmpulung la Tisa (nu are localități aparținătoare). Prima atestare documentară: 1329 (Ho­zyumezeu). Populaţie:2.485 locuitori. Gospodării: 959. Etnii: 1.694 maghiari, 589 români, 90 romi, 20 ucraineni. Culte: 980 reformați, 679 ortodocși, 322 romano-catolici, 238 greco-catolici, 54 adventiști, 53 martori ai lui Iehova. Dialect:subdialect maramu­reşean (pentru populaţia româ­neas­că). Nume de familie frecvente în localitate:Balasz, Csur­ka, Havrics. Personalităţi: Emeric Dem­bros­­chi (n. 1945), fotbalist, component al echipei naţionale de fotbal a României (1968-1973), parti­cipant la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic (1970). ♦ Ștefan Balasz (n. 1958), artist plastic, sculptor; peste 20 de expoziții personale și colective, în țară și străinătate.

Instituții: primărie, grădiniță, școală primară, școală gimnazială, bibliotecă comunală (din 1954), ghișeu poștal, punct de trecere a frontierei feroviar (neoperațional), cabinet medical, cămin cultural; baze sportive: teren de fotbal (iarbă); biserică romano-catolică, biserică adventistă de ziua a șaptea, capelă greco-catolică (“Adormirea Preacuratei”, în incinta Căminului Cultural), biserică penticostală (2017). Resurse naturale: curs de apă (râul Tisa), teren arabil (1.600 ha), pășuni și fânațe (2.700 ha); fond forestier (4.200 ha), fond de vânătoare; bălți, lacuri, pescării (Balta Câmpulung); fructe de pădure și ciuperci comestibile din flora spontană; culturi pomicole: meri (150 ha), peri, pruni, castani, nuci, aluni; zăcăminte de cărbune (lignit). Monument istoric: Biserica reformată (1793). Microstaţiune balneară sezonieră, de interes local: Băile Benkő.

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1329) Ho­zyumezeu, (1334) ple­banus de Longo Prato; (1335) Zózymezew, Hozy­mezew, (1373) Hozyumezeu, (1383) de Longopratho, (1425) civitas Hwzy­mezew, (1456) Hozywmezew, (1457) oppidum Hozzw­mezew, (1808) oppi­dum Hoszúmező, Kimpullung, (1828) Hosszú Mező, Dol­ho Pole, Kimpulung, (1851) Hosszúmező, (1909-1919) Câmpu­lung, Hosszúmezö, (1968) Câmpulung la Tisa. Evoluția numelui localității: Câmpulung, Cetatea Câmpulung, Câmpulung la Tisa.

Soluții etimologice.La începutul secolului al XIV-lea lo­ca­litatea avea deja statut de “oraş regal” şi se numea Câmpulung, de­nu­mire pe care o păstrează până în a doua jumătate a secolului al XX-lea, când devine Câmpulung la Tisa, pentru a se diferenţia de alte localităţi cu nume identic sau asemănător. Precizarea lui Iorgu Iordan (1963): “Marea majoritate a locurilor numite astfel sunt situate în regiuni muntoase şi deluroase, aşadar acolo unde aspectul lor contrastează cu al ţinutului înconjurător şi prin aceasta atrage atenţia”, nu este valabilă în cazul localității maramureșene, deoarece zona este exclusiv deluroasă. Cu toate acestea, într-un studiu de geografie din perioada interbelică, se menționa: “Sat bogat, locuit de colonişti unguri, ruteni şi germani maghiarizaţi, aşezat într-un câmp lung, dealungul Tisei”. Cu multă prudență și distanță față de astfel de afirmații, istoricul Radu Popa (1970) emite ipoteza că “toponimicul Câmpulung se referea inițial nu atât la așezarea de oaspeți regali cu acest nume, ci la un teritoriu mai mare, aflat de-a lungul Tisei, în care se cuprindeau și satele învecinate”.

Însă mult mai credibilă pare a fi ipoteza că termenul de câmpulung desem­nează o uniune de obști (Panaitescu, 1964). Pe aceiași linie se situează și Pavel Binder (1967): “Unele date indică faptul că sinonimele termenului slav de opole «asociații de obști libere» existau și în Maramureș. Astfel putem menționa Câmpulungul din Valea Bârjaba și Câmpulungul pe Tisa”.

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).