LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Cernești

Cernești. Comună, zona Chioar, sub­zona Fisculaş, Zona Metropolitană Baia Mare, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată în depresiunea Copalnic, la poalele Măgurii Preluca, pe valea Bloajei, între Rușor, Brebeni și Fânațe, la 32 de kilometri de Baia Mare şi 15 kilometri de Tg. Lăpuş; zonă de deal.

Localităţi componente ale comunei:Brebeni, Cerneşti (reşedinţă), Ciocotiş, Fâ­na­ţe, Izvoarele, Măgureni, Trestia. Prima atestare documentară: 1424 (Charna­ka­polnok). Po­pulaţie:3.741 locuitori (în comună), 803 locuitori (în satul Cerneşti). Gospodării: 1.496 (în comună). Etnii: 3.516 români, 115 romi, 4 maghiari (în comună). Culte: 3.203 ortodocși, 350 penticostali, 28 greco-catolici, 26 martori ai lui Iehova, 3 romano-catolici (în comună). Dialect: subdialect crişean. Numele comun al locuitorilor: cerneştean, -ă, cer­neş­teni, -e / cerneşteancă, cerneş­tence. Nume de familie derivate din numele localităţii: Cerneştean, Cer­niştean (223 de persoane). Nume de familie frecvente în localitate:Bota, Cozmuţa, Giur­giu, Oprea, Pintea. Personalităţi: Andrei Radu (1912-1989), cadru universitar, colaborator la diverse publicații din perioada interbelică. Vol. Din țara lui Dragoș (schițe, 1941), Pietrele arse (povestiri, 1950). ♦ Au­gustin Cozmuţa (1944-2015), jur­nalist (redactor-şef al cotidianului Graiul Mara­mureşului), critic literar. Vol. Punct de trecere (interviuri, 1995), Coasta pacifică. Jur­nal californian (2002). Membru al Uniunii Scriitorilor.

Instituții: primărie, școală gimnazială, bibliotecă comunală (din 1964), cabinet medical, farmacie, ghișeu poștal, cămin cultural, muzeu (în Poiana Soarelui din Pădurea Cernești este situat parcul de sculptură monumentală a Muzeului Florean); baze sportive: teren de fotbal (iarbă); biserică ortodoxă (de zid, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, 1878), biserică penticostală (1982). Resurse naturale: curs de apă (pârâul Bloaja), teren arabil (700 ha), pășuni și fânațe (1.200 ha), fond forestier (600 ha); culturi pomicole: meri, pruni, castani, nuci, aluni. Monument comemorativ: Monumentul Eroilor (2006), obelisc amplasat în centrul comunei. Obiectiv turistic: Muzeul Florean din Poiana Soarelui. Manifestări tradiţionale locale:Fes­tivalul stuparilor (luna august).

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1424) Charna­ka­polnok, (1427) Cser­natapoly, (cca 1475) Cherna­ca­pal­(nok), (1553) Cernika Kapolnok, (1566) Cherna Kapalnak, (1567) Chiarna Ka­palnak, (1583) Chyarnafalva, (1602) Cszar­nafalva, (1603) pagus Csyar­na­kapolnok, (1609) Chiernes, Charna­falva, (1630) Czyernefalva, (1650) Cser­nafalva, (1733) Cser­nafalu, (1750) Cser­nestyi, (cca. 1800) Csernefalva, Cer­neşti, (1808) Csernesty, (1850) Cser­nyesti, (1854) Csernafalva, Cerneşti, (1909-1919) Cerneşti, Csernefalva, (1968) Cernești. Evoluția numelui localității: Capela Neagră, Satul Cerna, Cernești.

Soluții etimologice.Pentru etimologia oiconimului Cerneşti, I. Pă­truţ (1980) propune antroponimul Cernea, derivat din Cernu(l) sau Cerna. Referitor la etimologia numelui Cerna, I. Iordan (1983) îl compară cu bg. Černa, iar n.fam. Cernea îl derivă din sl. čern- “negru” (+ suf. -ea), cu precizarea: “ar putea fi traducerea lui Negrea”. La rândul său, N.A. Constantinescu (1963) indică pentru Cerna, Cernea, deri­varea de la tema *Cernu, din sl. črŭnŭ “negru”.

Soluția antroponimică propusă de Pătruț considerăm că nu este potrivită în cazul satului chiorean, din două motive. Pe de o parte, în judeţul Maramureş, aceste nume de familie nu sunt specifice, înre­gis­trându-se o frecvenţă extrem de scă­zută: Cernea (o persoană cu acest nume), Cernei (1), Cerni (1). Pe de altă parte, în toate documentele din perioada 1424-1603 se con­semnează denumirea Charnakapolnok (=Capela Neagră); începând cu anul 1609, din denumirea satului dispare termenul Capelă, optându-se pentru varianta Charnafalva (=Satul Cer­na). După un secol şi jumătate (începând cu anul 1750), denu­mirea satului devine, în do­cumente, Csernestyi (=Cerneşti), ceea ce în­seamnă că noile autorităţi îi conferă termenului Cerna (provenit iniţial dintr-un adjectiv) o falsă valoare an­tro­po­nimică, motiv pentru care îi ada­ugă sufixul posesiv –eşti (cf. Negreşti < Ne­gru + suf. –eşti).

Alte ipoteze propuse sunt mai puțin probabile. Mai menționăm că, în țară, există și alte localități cu nume identic (Cerneşti, sate în jud. Prahova și Bo­to­şani).

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).