LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Ciocotiș

Ciocotiș. Sat aparţinător de comuna Cerneşti, zona Chioar, Zona Me­tro­politană Baia Mare, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Lo­calitate situată în depresiunea Co­pal­nic, sub Şatra Pintii, pe valea Bloajei, la nord de Cerneşti, între Fânațe și Izvoarele, la 35 de kilometri de Baia Mare şi 7 kilometri de centrul de comună; zonă de deal.

Prima atestare documentară: 1591 (Chyo­kottes). Populaţie:1.018 locuitori. Dialect:subdialect crişean. Nu­mele comun al locuitorilor: cio­cotişean, -ă, cioco­tişeni, -e / cio­co­tişeancă, ciocoti­şen­ce. Porecla locuitorilor: străiţari. Nume de familie derivate din numele loca­li­tăţii: Ciocotişan (605 per­soane). Nume de familie frecvente în localitate: Gher­ghel, Bărbos, Vinţ, Ionce, Mureşan. Instituții: școală gimnazială, agenție poștală, biserică ortodoxă (de zid, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, “Sf. Martiri Brâncoveni”, 1889); biserică penticostală (2020). Resurse naturale: curs de apă (pârâul Bloaja), fond de vânătoare, teren arabil. Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, energie electrică). Monument comemorativ: Monumentul pentru Eroii Neamului Românesc (1934).

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1591) Chyo­kottes, (1603) pagus Czokottys, (1615) Chystekes, (1642) Cso­­kotos, (1650) Cso­kotest, (1669) Cso­kotis, (1733) Cso­kotys, (1750) Cso­kotis, (1760) Csokites, (cca. 1800) Cso­kotés, Ciocotişu, (1854) Csokotés, Cio­cotiş, (1909-1919) Cio­cotiş, Csokás, (1968) Ciocotiș.

Soluții etimologice.Într-o schiță monografică dedicată localității Ciocotiș (2014), se menționează că localitatea ar fi fost atestată pentru prima data în anul 1566, sub numele de Batizfalva, cu mențiunea etimologică aferentă: “…poate după numele celui care o stăpânea sau, cel mai pro­babil, după numele lo­calităţii de unde au provenit primii locuitori ai satului”, susține D.M. Roman. Deși informația (anul și denumirea în limba maghiară) nu este certificată din punct de vedere istoric, nu este exclus ca satul să se fi întemeiat prin feno­me­nul de roire a unei părţi din populaţia altui sat, dată fiind atestarea relativ târzie (în raport cu alte localităţi din zona Chioar). Cert este că, din anul 1591 și până în prezent, localitatea este atestată exclusiv sub numele de Ciocotiș.

Despre etimologia acestui toponim s-au exprimat mai multe opinii, într-un colocviu local: P. Bilțiu (2013) crede că toponimul “are în compunere termenul ciocot «pădure deasă, viță de vie», plus sufixul –”. Ipoteza e împărtășită întocmai și de autorii unei monografii a comunei Cernești. Aceiași autori trec în revistă și alte teorii: “Josef Kadar arată că numele provine de la cuvântul kokos = cocoș, cocotez = cuibar (cuib de case – casele așezate în formă de cerc, care puteau fi transformate cu ușurință într-un sistem de apărare împotriva năvălitorilor)”. În fine, un alt autor al unei lucrări dedicate acestei așezări, e de părere că satul “…primește numele de Chyokottes «Ciocotiș», căci mica localitate era așezată într-o poiană ascunsă asemeni unui cocoș de munte”. O altă ipoteză ar fi… asemănarea cu muntele Șatra: “Cine se scoală în cântatul cocoșului dimineața, să privească la creasta acestui cântăreț înaripat și apoi la forma Șetrei (…) nu va avea în suflet îndoială că ciocotișenii din acele îndepărtate timpuri, crescători de animale și de păsări, au pus numele satului după această asemănare”.

Noi credem că la baza acestui oiconim stă antroponimul Cio­cotiş, cu atât mai mult cu cât acest nume de familie este atestat în județul Maramureș (29 de persoane cu numele Ciocotiș, respectiv 14 persoane cu numele de Ciocotis). La rândul său, antroponimul ar putea deriva dintr-un substantiv regional ciocot (1), cu sensul de “ciucure; bucată de lemn legată la coşul morii de apă; titirez; butuc de viţă de vie” (< srb. čokot “butuc de viţă”) sau omonimul ciocot (2), cu sensul de“pie­triş care cade de pe munte la vale; loc unde pasc oile” (cu etimologie necunoscută), la care se adaugă sufixul –; sau poate chiar din apelativul ciocotiș, având același sens ca și ciocot (2).

GlasulMM
GlasulMM