
LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Coaș
Comună, zona Chioar, Zona Metropolitană Baia Mare, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată în depresiunea Baia Mare, pe malul râului Lăpuş, între Remetea Chioarului, Coruia și Curtuiușu Mic, la 18 kilometri sud de Baia Mare; zonă de câmpie.

Localităţi componente ale comunei:Coaş (reşedinţă), Întrerâuri. Prima atestare documentară:1566 (Kovas, Koas). Populaţie:1.402 locuitori (în comună), 1.312 locuitori (în satul Coaş). Gospodării: 670 (în comună). Etnii: 1.360 români, 5 maghiari (în comună). Culte: 1.317 ortodocși, 34 martori ai lui Iehova, 5 romano-catolici, 7 penticostali (în comună). Dialect:subdialect crişean. Numele comun al locuitorilor: căoşean, -ă, căoşeni, -e / căoşeancă, căoşence. Nume de familie frecvente în localitate:Bretan, Dărăban, Ivan, Marchiş, Maxim, Rad, Ţânţa, Ungur. Personalităţi: Ioan Maxim (n. 1941), diplomat; ambasador al României în Elveţia (2001-2006).
Instituții: primărie, școală gimnazială (“Ion Popescu de Coaș”), bibliotecă comunală (din 2005), cabinet medical, farmacie, agenție poștală, cămin cultural; baze sportive: teren de fotbal (iarbă); biserică ortodoxă (de zid, “Sfânta Treime”, 1978); biserica monument (“Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, 1730) se află în custodia parohiei ortodoxe. Resurse naturale: teren arabil, fânațe; bălți, lacuri, pescării (Balta Coaș, 4 ha); culturi pomicole: meri, peri, pruni. Monumente istorice: Biserică (1730); Clopotniţa de lemn (1730). Monumente de for public: Bust “Ion Popescu de Coaș” (2001, bronz; autor I. Marchiș). Monument comemorativ: Monumentul Eroilor (1982). Microstaţiune balneară sezonieră, de interes local: Băile lui Agoston.
Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1566) Kovas, Koas, (1603) pagus privatus Koas, (1647) Kouas, Kovas, (1750) Kovás, (cca. 1800) Covaşu, (1854) Kovács, Covaci, (1909-1919) Coaş, Kovás, (1968) Coaș. Evoluția numelui localității: Covaci, Covaș, Coaș.
Soluții etimologice.Numele localității Coaș (magh. Kovás) ar putea proveni de la un antroponim: fie de la n.fam. rom. Covaci, fie, așa cum propune I. Iordan (1963), direct din n.fam. magh. Kovácsi (< slav. kovač “fierar”), identic cu oiconimele Coaciul (magh. Kovácsi) (jud. Cluj) și Coașd (magh. Kávásd) (jud. Bihor). Un argument în acest sens este frecvența mare a numelui de familie Covaci (3.079 de persoane cu acest nume, în județul Maramureș), respectiv Covaciu (468). Cert este că numele actual al localității este rezultatul unei adaptări fonetice din magh. (Kovás), situație întâlnită și în cazul altor oiconime din județul Maramureș.
(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”, RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).