LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Cornești

Sat aparţinător de comuna Călineşti, zona Mara-Cosău, județul Maramureș, regiunea istorică Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Loca­litate situată pe valea Cosăului, între Călinești și Ferești; zonă de deal.

Prima atestare documentară: 1418 (Somyafalwa). Populaţie: 423 locuitori. Dialect:subdialect mara­mu­reşean. Numele comun al locui­torilor: corneştean, -ă, corneşteni, -e / corneşteancă, corneştence. Nume de familie derivate din numele localităţii: Cor­neştean, Corneşcian, Cor­­neştian (238 de per­soane). Nume de familie frecvente în localitate: Rad, Rednic. Instituții: biserică greco-catolică / ortodoxă (de lemn, “Sfântul Nicolae”, 1800; inițial, greco-catolică, devenită ortodoxă după 1948; din anul 2000 de oficiază alternativ servicii religioase de către reprezentanții parohiei ortodoxe și greco-catolice), biserică ortodoxă (de zid, “Sfântul Ierarh Nicolae”, în con­strucție; filie a parohiei Ferești), biserică penticostală (2003). Resurse naturale: curs de apă (pârâul Cosău), teren arabil, fond forestier. Monument istoric: Biserica de lemn „Sf. Nicolae” (1800).

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1418) Somyafalwa, (1424) Kozo, (1442) Fel­sew­feyerfalua, (1465) Somos, (1470) Somosfalva, (1475) Somosfalwa, (1479) Sa­mos­falwa, (1828) Kornyesti, (1913) Somfalva, (1968) Cornești. Evoluția numelui localității: Satul lui Cornea, Fereştiul de Sus, Cornești.

Soluții etimologice.În documente, numele localității apare în traducere, în limba maghiară (Somosfalva, Somfalva), cu excepţia anului 1442, când aşezarea e numită Felsewfeyerfalua (= Fereştii de Sus), știind faptul că așezarea a fost întemeiată pe valea Cosăului, în amonte de Ferești. Sufixul -eşti indică, invariabil, faptul că la originea oi­conimului stă un antroponim. În cazul de faţă acesta trebuie să fie Cornea, după cum arată şi V. Frăţilă: Corneşti, derivat din n.fam. Cornea, Cornescu “urmaşii lui Cor­nea”. În Maramureş, Cornea este un nume de familie cu frecvenţă medie: 215 persoane cu acest nume. După N.A. Constantinescu (1963), numele derivă de la tema corn-, iar după I. Iordan (1983), Cornea provine din s. cornea “numele dracului”, dar poate fi, totuşi, foarte bine, un derivat de la corn cu suf. -ea (poreclă). În țară există și alte localități cu nume identic sau asemănător: Cornea (jud. Caraş-Se­verin), Cor­neanu (jud. Buzău), Corneni (jud. Cluj), Corneşti (jud. Cluj, Dâmboviţa, Gorj, Iaşi și Mureş).

Pe de altă parte, există opinii care pledează pentru originea toponimică: V. Frăţilă (2016) susține că forma magh. Somos (< som “corn”) are semnificația de “bogat în corni” sau “teren cu corni”. De aceiași părere este și autorul unei schițe monografice a localității: “Denumirea satului vine de la un arbore, corn, care crește pe Dealul Custura și pe Valea Corbului”. După părerea noastră, etimologia corectă este derivarea antroponimică.

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).

GlasulMM
GlasulMM