LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Groși
Comună, zona Chioar, Zona Metropolitană Baia Mare, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată în depresiunea Baia Mare, la confluenţa pârâului Chechiş cu râul Lăpuş, în zona suburbană a mun. Baia Mare, la 5 kilometri sud, între Satul Nou de Jos și Satul Nou de Sus; zonă de deal.
Localităţi componente ale comunei:Groşi (reşedinţă), Ocoliş, Satul Nou de Jos. Prima atestare documentară: 1411 (Thwkes, Thukes). Populaţie:2.857 locuitori (în comună), 1.315 locuitori (în satul Groşi). Gospodării: 1.450 (în comună). Etnii: 2.706 români, 43 maghiari (în comună). Culte: 2.439 ortodocși, 157 martori ai lui Iehova, 43 romano-catolici, 37 greco-catolici, 26 reformați, 10 penticostali, 6 baptiști (în comună). Dialect:subdialect crişean. Numele comun al locuitorilor: groşean, -ă, groşeni, -e, (groşan) / groşeancă, groşence. Porecla locuitorilor:iepuri. Nume de familie derivate din numele localităţii: Groşan, Groşanu (353 de persoane). Nume de familie frecvente în localitate: Ardusătan, Horje, Lupan, Rus, Zoicaş. Personalităţi: Dumitru Fărcaş (1938-2018), artist, instrumentist de muzică populară; director al Ansamblului Mărțișorul din Cluj-Napoca; Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca. Cetățean de onoare al județului Maramureș. ♦ Anton Rohian (n. 1953), politician, prefect al jud. Maramureş (martie 2013-martie 2016).
Instituții: primărie, secție de poliție rurală (comune arondate: Groşi, Coltău, Săcălăşeni, Coaş, Dumbrăviţa), școală gimnazială (“Gheorghe Lupan”), bibliotecă comunală (din 1962), cămin cultural, agenție poștală; baze sportive: teren de fotbal (iarbă); biserică ortodoxă (de zid, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, 1878). Așezământ monahal: Mănăstirea Habra, rit ortodox, construcție din piatră, cu hramul “Învierea Domnului”, obște de maicii. Resurse naturale: teren arabil (600 ha), pășuni și fânațe (600 ha); culturi pomicole: meri (235 ha), peri (7 ha), pruni (29 ha). Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, gaz, energie electrică). Monumente de for public: Bustul “Mihai Eminescu” (2000, bronz, la Mănăstirea Habra; autor: I. Marchiș). Monumente comemorativ: Monumentul Eroilor (2018).
Originea numelui localității
Denumiri atestate: (1411) Thwkes, Thukes, (1614) Teökes, (1828, 1851) Tökés, Groschi, (1909-1919) Groşi, Tökes, (1968) Groși. Soluții etimologice.Potrivit tradiției, satul e așezat pe locul unei păduri de stejari seculare, într-o poiana numită “În Piecior”, unde taietorii de lemne și-au construit primele colibe. După Gustav Kisch (1929), top. Groşi este sinonim cu Buşteni şi este derivat din apelativul gros, cu sensul de “butuc”. În documente, denumirea aşezării apare în forma Thukes, Teökes (< magh. tökés), o traducere din rom. “gros”, care înseamnă “buştean, butuc gros”. De asemenea, V. Frăţilă (2016) admite că numele satului provine din apelativul gros, groşi “trunchi de arbore; butuc”. Deci, la bază ar putea sta un microtoponim local preexistent de forma *La Groşi sau *În Groși (< subst. gros, groşi “trunchi de copac; buştean, butuc gros”), comparabil cu toponimele Valea Groșului din localitatea Dumbrăvița sau În Groşi, pădure în Săcel. Şi asta în ciuda faptului că, în prezent, pe raza localităţii nu există nici măcar un pâlc de copaci. Însă, se ştie cu certitudine că în jurul oraşului Baia Mare, în vechime, era o pădure cu arbori de dimensiuni impresionante, care a fost tăiată în special în beneficiul exploatărilor miniere. În mod firesc, toponime de acest gen întâlnim în toată țara: Groși, Groșii Noi, Valea Groșilor, Grosul, Grosul Mare, Grosul Mic, Groșiori, cu derivatele Grosani, Groseni, Grosești etc.
(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”, RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).
