LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Hideaga

Sat aparţinător de comuna Satulung, zona Chioar, Zona Metro­politană Baia Mare, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Lo­calitate situată (la răspântie de drumuri) între Lăpușel, Colțirea și Mogoșești, în depresiunea Baia Mare, în lunca Someşului, la 3 ki­lo­metri nord de Satulung; zonă de câmpie.

Prima atestare documentară:1475 (Hi­deg­kuth). Populaţie: 630 locuitori. Dialect:subdialect crişean. Numele comun al locuitorilor: hi­degan, -ă, hidegani, -e, (hidigan) / hidegancă, hidegance. Porecla locuitorilor: huhurezi. Nume de familie derivate din numele lo­ca­lităţii: Hidigan (65 de persoane). Personalităţi: Dragoş Teofil (1874-1934), avocat, politician, depu­tat; președinte al Despărțământului ASTRA Baia Mare, consilier politic a lui Vasile Lu­caciu, participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia (1918), membru în Marele Sfat Național Român al Transilvaniei; prefect al județului Satu Mare (1922), deputat în Parlamentul de la București. Biserici: biserică ortodoxă (de zid, “Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, 1939); biserică penticostală (“Betel”, 2016). Resurse naturale: teren arabil, fânațe. Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, gaz, energie electrică).

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1475) Hi­deg­kuth, (1566) Hidegkwth, Hideg­kut, Hyde­gkwtt, (1603) pagus Hideg­kut, (1733) Higyaga, (1750) Hidag, (1760) Puszta Hidegkut, (cca. 1800) Hideaga, (1850) Hidegkut, Higyáka, (1854) Pusz­ta Hidegkut, Higiaga, (1909-1919) Hideaga, Puszta­hidegkút, (1968) Hideaga. Evoluția numelui localității: Hideaga Pustie, Hideaga.

Soluții etimologice. Numele localității Hi­deaga este sinonim cu oiconimul Recea și este posibil ca modul de formare să fi fost identic. Hideaga este o derivare din adj. magh. hideg, cu sensul de“rece” + suf. top. rom. –a. Evident, ca și în cazul altor oiconime de acest gen (Aspra, Bistra, Larga, Repedea, Săbișa etc.), inițial a însoțit un apelativ, despre care știm cu certitudine că este s. fântână, dată fiind atestarea documentară: Hidegkuth (din magh. hideg “rece” şi kút “fân­tână”). Improbabilă derivarea din magh. Hídága (< hid “pod” + ág “pârâu, apă cur­gătoare”), cf. Hídága, propusă de Kiss Lajos. Numele actual al localității este rezultatul unei adaptări fonetice din magh., situație întâlnită și în cazul altor oiconime din județul Maramureș.

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).

GlasulMM
GlasulMM