LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Săliște

Sat aparţinător de comuna Băseşti, zona Codru, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată între Băsești și Stremț, la poalele Culmii Codrului; zonă de deal. ♦ În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a făcut parte din comitatul maghiar Sălaj, iar în perioada interbelică a aparținut de județul Sălaj, plasa Cehu Silvaniei. După al Doilea Război Mondial, a făcut parte din Regiunea Baia Mare, iar din 1968 a intrat în alcătuirea actualului județ Maramureș.

Prima atestare documentară: 1424 (Kecskefalva, Kecskéfakva). Populaţie: 101 locuitori. Dialect: subdialect crişean, grai someşean. Numele comun al locuitorilor: săliştean, -ă, sălişteni, -e / sălişteancă, săliştence. Nume de familie derivate din numele localităţii: Săliştean (77 de persoane). Personalităţi: Dan Marinca (n. 1956), medic, politician, prefect al jud. Maramureş (ianuarie 1992-ianuarie 1993). Biserici: biserică greco-catolică (“Sfântul Padre Pio”, 2003); Biserică ortodoxă (de zid, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, 1902). Resurse naturale: teren arabil, livezi, fânațe. Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, energie electrică).

Denumiri atestate: (1424) Kecskefalva, Kecskéfakva, (1470) Kechkefalva, (1475) Keczkesfalwa, (1543) Kechkesfalwa, (1549) Kecskésfalwa, (1570) Kechkesffalwa, (1642) Keczkes, (1733) Szelistye, (1760) Ketskésfalva, (1850) Szelistye, (1854) Kecskésfalva, Seliştie, (1909-1919) Sălişte, Kecskésfalva, (1968) Săliște. Evoluția numelui localității: *Ciuta, Seliște, Săliște.

 Soluții etimologice. Numele vechi al localităţii, consemnat în documente (începând cu anul 1424), a fost Kecskefalva, unde kecske se traduce prin “capră”, iar falva prin “sat”, ceea ce înseamnă că la bază ar putea fi un microtoponim local preexistent de genul *Poiana Căprioarelor / Ciutelor. (Nu departe se află un sat cu numele Ciuta, com. Bicaz). Din anul 1733, apare denumirea alternativă Sălişte (Szelistye), toponim derivat din substantivul regional sălişte, cu sensul de “sat pustiit; locul pe care a fost aşezat un sat; vatra satului” (< sl. selište “cort, locuinţă, curte”). Această denumire devine numele oficial al așezării la începutul secolului al XX-lea, când se renunță definitiv la varianta maghiară (Kecskefalva). În țară mai există și alte localități cu nume identic sau asemănător, având aceiași etimologie: Sălişte (jud. Bihor, Cluj, Dolj, Hunedoara și Sibiu), Sălişte de Beiuş (jud. Bihor), Sălişte de Vaşcău (jud. Bihor), Sălişte de Pomezeu (jud. Bihor), Săliştea (jud. Alba, Argeş și Vâlcea), Săliştea-Deal (jud. Alba), Săliştea Nouă, Săliştea Veche (jud. Cluj).

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023).