LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Stoiceni

Sat aparţinător de oraşul Târgu-Lăpuş, zona Lăpuş, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată sub Şatra Pintii, între Dumbrava și Costeni, la poalele Muntelui Şatra pe Valea Stoiceni; zonă de deal.

Prima atestare documentară: 1589 (Sztojkafalva). Populaţie: 255 locuitori. Dialect: subdialect crişean (de tranziţie). Numele comun al locuitorilor: stoicenar, -ă, stoicenari, -e, (stoicenean). Nume de familie frecvente în localitate: Griguţa, Petrehuş. Personalităţi: Augustin Botiș (1940-2022), poet, președinte al Cenaclului literar Nord din Baia Mare; senator în Parlamentul României (1992-1996). Vol. Singurătatea omului politic (1996). ♦ Grigore Leşe (n. 1954), muzicolog, interpret de muzică populară veche autentică. Discuri: Cântec pastoral (1996), Cântece de cătănie, Horile vieţii etc. Cetățean de onoare al județului Maramureș. Biserici: biserică ortodoxă (de zid, “Adormirea Maicii Domnului”, 1987); biserica monument istoric (“Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, 1860) se află în custodia parohiei ortodoxe. Resurse naturale: curs de apă (pârâul Stoiceni), teren arabil, livezi, fânațe, izvor de apă minerală (pe Valea Glodului: Izvorul Tămăduirea). Monument istoric: Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” (1860); Troiţa de lemn în memoria Eroilor din Primul Război Mondial (1938). Microstaţiune balneară sezonieră, de interes local: Băile de la Stoiceni.

Denumiri atestate: (1589) Sztojkafalva, (1733) Vall Stoicsan, (1750) Sztojcsen, (1825) Stojkafalva, (1850) Sztojtsén, Sztojcseny, (1854) Sztojkafalva, Stoiceni, (1909-1919) Stoiceni, Sztojkafalva, (1968) Stoiceni. Evoluția numelui localității: Satul lui Stoica, Stoiceni.

Soluții etimologice. Numele localității derivă din numele de grup stoiceni, având la bază antroponimul Stoica (< antrop. Stoi < sl. stoiti, cf. srb. Stoj + suf. –ca). În judeţul Maramureş sunt atestate 845 de persoane cu numele de familie Stoica. Al. Filipașcu (1940) identifică un eponim: “Sat întemeiat de Stoica Iuga din Crișănești (Maramureș), care în 1598 era cneazul comunei”. F. Butian (2004) reia ipoteza: “Numele satului provine de la întemeietorul său, Stoica Iuga”. La sfârşitul secolului al XVI-lea este atestat cu numele de Sztojkafalva (=Satul lui Stoica), iar din 1750 Sztojcsen (=Stoiceni), după numele comun al locuitorilor. De menționat că, în țară, există o localitate cu nume asemănătoar (Stoicești, jud. Dolj).

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023).