LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Valea Chioarului
Comună, zona Chioar, Zona Metropolitană Baia Mare, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Reşedinţă de comună din 1950. Localitate situată între Buciumi și Mesteacăn, la poalele Dealului Prisaca, pe cursul superior al pârâului Bârsău, la 35 de kilometri sud de Baia Mare; zonă de deal.
Localităţi componente ale comunei: Curtuiuşul Mare, Duruşa, Fericea, Mesteacăn, Valea Chioarului (reşedinţă), Vărai. Prima atestare documentară: 1561 (Gawora, Gawra). Populaţie: 2.025 locuitori (în comună), 574 locuitori (în satul Valea Chioarului). Gospodării: 888 (în comună). Etnii: 1.803 români, 174 romi, 3 maghiari (în comună). Culte: 1.897 ortodocși, 59 penticostali, 6 romano-catolici, 3 reformați, 5 greco-catolici, 8 martori ai lui Iehova (în comună). Dialect: subdialect crişean. Numele comun al locuitorilor: vălean, –ă, văleni, -e / văleancă, vălence. Porecla locuitorilor: găureni. Nume de familie frecvente în localitate: Blaga, Costin, Lupşe, Sima. Instituții: primărie, post de poliție rurală, școală gimnazială (“Mihai Viteazu”), bibliotecă comunală (din 1953), ghișeu poștal, cabinet medical, cabinet stomatologic, farmacie, serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor, cămin cultural. Biserici: biserică ortodoxă (de zid, “Nașterea Maicii Domnului”, 1994); biserica monument istoric (“Sfântul Nicoale”, sec. XVII) se află în custodia parohiei ortodoxe; biserică penticostală (filială a bisericii din Șomcuta Mare).
Resurse naturale: curs de apă (pârâul Bârsău), teren arabil (1.600 ha), pășuni și fânațe (2.800 ha), fond forestier (2.400 ha), fond de vânătoar, ciuperci comestibile din flora spontană; culturi pomicole (meri, pruni); depozit de bentonită. Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, gaz, energie electrică). Peșteri: Peştera Uliţa Pietrii, Peştera Uliţa Pietrii Sud (14 m lungime) şi Avenul Uliţa Pietrii Nord (27 m lungime). Monument istoric: Biserica de lemn „Sf. Nicolae” (sec. XVIII). Monumente de for public: Bustul “Mihai Viteazul” (1994, bronz; amplasat în centrul localității; autor: I. Marchiș).
Denumiri atestate: (1561) Gawora, Gawra, (1566) Gawra, (1603) pagus Panza [=Gaura], (1639) Gawra, (1647) Gauora, (1850) Gaure, (1854) Gaiera [=Gaura], Gaura, (1909-1919) Gaura, Kövarga[u]ra, (1968) Valea Chioarului. Evoluția numelui localității: Gaura, Gaura Chioreană, Valea Chioarului. Numele vechi utilizat de localnici: Gaura.
Soluții etimologice. Numele vechi a localităţii este Gaura, denumire care se referă la configurația terenului, după cum se arată într-o consemnare de la începutul secolului al XVIII-lea: “Gaura se află între munți, într-o poziție asemenea cu o gaură retrasă. Terenul agricol nu este atât de fertil, dar corespunde muncii localnicilor. Este în proprietatea conților Teleki”. Autorităţile maghiare nici măcar nu au tradus această denumire, mulțumindu-se să o transcrie în forma: Gawora, Gawra, Gawra, Gawra, Gauora, Gaure. T. Porucic (1931) şi D. Loşonţi (2000) au arătat că Gaura, precum şi o seamă de derivate de la acesta, sunt toponime frecvente: Gaura, Găurile, Găuricea, Găuruşa, Găureana, Găureanca, Găureni, respectiv Gaura Dumii “fund de laz”, Gaura lui Şofron, “un fel de groapă”, Gaura Mânzului “adâncitură”, Gaura Vântului “şa pe vârful dealului” etc.; iar aceste toponime derivă din apelativul gaură “deschidere naturală între două înălţimi, cu coste abrupte şi apropiate”; “adâncitură în teren, groapă, găvan, văgăună”.
Autorităţile române din sec. al XX-lea au considerat necesar să schimbe denumirea satului din Gaura în Valea Chioarului. În opinia lui Radu Vasile (2005), modificarea nu a fost oportună, pe motiv că documentele “dovedesc vechimea de peste 500 de ani a oiconimului românesc (Gaura) şi inutilitatea schimbării sale de către administraţia românească în Valea Chioarului. În ţara noastră există numeroase denumiri de sate formate de la apelativul gaură. Oiconimul Valea Chioarului este o creaţie artificială a administraţiei româneşti care nu comunică nimic sub raport istoric”, susține Radu Vasile.
