LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Văleni (Călinești)
Sat aparţinător de comuna Călineşti, zona Mara-Cosău, județul Maramureș, regiunea istorică Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată la 5 kilometri est de Călineşti şi 6 kilometri sud de Bârsana; zonă de deal.
Prima atestare documentară: 1405 (Pathak). Populaţie: 1.323 locuitori. Dialect: subdialect maramureşean. Numele comun al locuitorilor: vălenar, -ă, vălenari, -e; vălenaş, -ă, vălenaşi, -e. Porecla locuitorilor: iconari. Nume de familie derivate din numele localităţii: Vălenaş, Vălenas; Vălean, Văleanu (102, respectiv 431 persoane). Nume de familie frecvente în localitate: Andreica, Frăţilă, Godja, Mărginean, Nemeş. Personalităţi: Tiberiu Utan (1930-1994), poet, redactor-şef la “Gazeta literară” şi la Editura Tineretului, director la Editura Ion Creangă. Vol. Versuri (1961; premiul George Coşbuc al Academiei Române), Steaua singurătăţii (1968), Legende române (1985) etc. ♦ Ioan Godja-Ou (n. 1919), autorul monografiei satului.
Instituții: școală gimnazială (“Tiberiu Utan”), cămin cultural, biserică ortodoxă (de zid, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, 1935); biserică adventistă de ziua a șaptea; biserică penticostală (“Maranata”, 2014). Așezământ monahal: Mănăstirea Eroilor Revoluției din 1989, rit ortodox, construcție din lemn pe fundație din piatră, cu hramul “Nașterea Maicii Domnului”, obște de călugări (după 1990, la inițiativa preotului paroh Ioan Pop). Resurse naturale: izvoare de apă minerală (pe Valea Secătura: Izvorul Sărat, Izvorul Sulfuros); izvor de apă sărată (pe locul fostelor băi Feredeaua). Monument comemorativ: Monument închinat Eroilor din Primul și al Doilea Război Mondial (2005), încadrat de o poartă maramureșeană (realizată de meșterul local Ioan Godja), amplasat în perimetrul grădinii parohiale. Microstaţiune balneară sezonieră, de interes local: Băile Feredeauă (Văleni, Călineşti). Manifestări tradiţionale locale: Herdet’işurile din Văleni (obicei folcloric; luna decembrie). ♦ Învârtita vălenarilor (obicei folcloric; luna iunie).
Denumiri atestate: (1405) Pathak, (1450) Mikolapatak; (1475) Mykolapathak, (1476) Mykolapathaka, (1828) Mikola Patak, Walyen, (1851) Mokolapatak, (1909-1919) Văleni, Mikolapatak, (1968) Văleni. Evoluția numelui localității: Valea lui Mikola, Văleni. Soluții etimologice. Numele vechi a localității a fost Valea (Pathak, în magh.), iar numele comun al locuitorilor era văleni, apelativ care va genera ulterior denumirea aşezării. O derivare dintr-un antroponim Vălean nu corespunde realităţii istorice. La mijlocul secolului al XV-lea, proprietar al satului era un oarecare Mikola, după care autorităţile au denumit localitatea Mykolapathaka (Valea lui Mikola). În secolul al XX-lea, autorităţile româneşti revin la vechea denumire, utilizată de localnici, Văleni. În ţară mai sunt alte 12 localităţi cu aceeaşi denumire (în jud. Alba, Argeş, Bacău, Braşov, Cluj, Constanţa, Olt, Sălaj, Sibiu, Vaslui, Vâlcea și Vrancea).
(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023).
