NOUL COD SILVIC a fost adoptat în Senat. Ce schimbări aduce
Oficialii Ministerului Mediului au precizat că noul cod silvic a fost adoptat în Senat, iar acesta vine cu o serie importantă de modificări. Printre altele, accesul în orice pădure din țară este permis pe jos sau cu bicicleta. De asemenea, se interzic tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării. Pe de altă parte, proprietarii de păduri vor fi obligați să asigure paza și regenerarea suprafețelor pe care le dețin.
Prevederi noi aduse de Codul Silvic:
– accesul liber pentru plimbări pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din țară;
– confiscarea mijlocului de transport pentru cei care transportă 20% sau cel puțin 5 mc de lemn fără acte;
– interzicerea activităților economice în domeniul silvic pentru personalul din autorități și din administrațiile silvice până la rudele de gradul II;
– interzicerea tăierilor la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, inclusiv în Parcurile Naturale (541.140 ha), dar și în toate siturile Natura 2000 (5,5 mil ha din care aproape jumătate e pădure);
– împădurirea de către stat a terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar;
– asigurarea cadrului legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure și cu autorii din spatele acestora;
– dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege;
-stabilește comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere;
– introduce termenul „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști;
– se înființează Consiliul Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic;
– stabilește includerea tuturor proprietarilor de pădure din România în Registrul Forestier Național;
– definește ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate;
-introduce un concept nou – „insulele de îmbătrânire”- care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.
Ana-Maria HOJDA
