POVESTIRILE LUI PAUȘENIUC. De la Fărcașa la Auschwitz – o călătorie prin istorie și memorie

FĂRCAȘA – PETEA – SLOVACIA – OŚWIĘCIM – CRACOVIA. Acesta a fost traseul unei excursii care a îmbinat frumusețea naturii cu istoria, cultura și una dintre cele mai emoționante lecții despre trecutul omenirii. Călătoria a început din Fărcașa, iar după traversarea frontierei prin punctul Petea, drumul a continuat prin Slovacia, spre sudul Poloniei. Excursia a fost organizată de primarul comunei Fărcașa, Ioan Stegeran, la ea luând parte mai mulți fărcășeni.

Primele imagini memorabile au fost oferite de Munții Tatra, în Slovacia, cea mai înaltă grupă montană din lanțul Carpaților. Vârfurile semețe, împădurite până aproape de crestele acoperite cu zăpadă, văile largi și șoselele care șerpuiesc printre masivele stâncoase transformă această zonă într-un adevărat paradis pentru iubitorii de natură. Priveliștile sunt spectaculoase în orice anotimp, iar ordinea și liniștea localităților slovace completează farmecul peisajului.

Odată intrați în Polonia, impresia generală a fost aceea a unei țări moderne, curate și foarte bine organizate. Drumurile impecabile, localitățile îngrijite și investițiile vizibile în infrastructură demonstrează ritmul accelerat de dezvoltare al acestei țări. De-a lungul traseului se remarcă numeroase parcuri fotovoltaice, întinse pe suprafețe impresionante, o dovadă a orientării spre surse de energie regenerabilă și a preocupării pentru protecția mediului.

Destinația principală a excursiei a fost orașul Oświęcim, cunoscut în întreaga lume sub numele german de Auschwitz. Deși astăzi este un oraș liniștit, cu străzi curate și clădiri obișnuite, numele său rămâne legat pentru totdeauna de tragedia Holocaustului. Ajunși aici ne-am cazat motelul „Galicja Wellness & SPA”, găzduit într-o clădire renovată din secolul al XIX-lea și aflat la 4 km de Memorialul și Muzeul Auschwitz-Birkenau.

Dimineața următoare am pășit în complexul muzeal Auschwitz-Birkenau. Încă de la intrare, atmosfera este copleșitoare. Celebra poartă cu inscripția „Arbeit macht frei” („Munca te face liber”) amintește de cinismul regimului nazist și de una dintre cele mai întunecate perioade din istoria Europei.

În fostele barăci, transformate astăzi în spații muzeale, sunt expuse mii de obiecte personale ale deportaților: valize, încălțăminte, haine, ochelari, proteze, vase și fotografii de familie. Fiecare exponat spune povestea unei vieți frânte prea devreme. Gardurile de sârmă ghimpată, turnurile de pază, ruinele camerelor de gazare și ale crematoriilor păstrează vie memoria milioanelor de victime ale Holocaustului.

Plimbarea prin lagăr este marcată de o liniște profundă. Vizitatorii vorbesc în șoaptă, iar fiecare pas pare încărcat de respect și reculegere. Este imposibil să rămâi indiferent în fața dimensiunii tragediei umane care s-a petrecut aici. Auschwitz nu este doar un muzeu, ci un avertisment adresat întregii omeniri despre consecințele urii, intoleranței și fanatismului.

Pe parcursul vizitei am avut un ghid care ne-a prezentat fiecare obiectiv vizitat oferindu-ne și adevărate lecții de istorie.

Comform spuselor sale, bazate pe mărturii istorice, la 27 ianuarie 1945, unități ale Armatei Roșii înaintau prin sudul Poloniei când au ajuns în apropierea unui complex împrejmuit cu garduri de sârmă ghimpată. Era lagărul de concentrare și exterminare Auschwitz-Birkenau, cel mai mare simbol al Holocaustului.

Cu doar câteva zile înainte, naziștii se retrăseseră, obligând aproximativ 60.000 de prizonieri să pornească în ceea ce avea să fie cunoscut drept Marșurile Morții. Mii dintre ei au pierit pe drum, răpuși de frig, foame și epuizare. În lagăr au rămas în jur de 7.000 de oameni, cei prea bolnavi sau prea slăbiți pentru a mai putea merge, abandonați în speranța că iarna avea să facă restul.

Ceea ce au descoperit soldații sovietici a depășit orice imaginație. În barăci se aflau oameni reduși la stadiul de schelete vii, copii cu priviri lipsite de speranță și supraviețuitori purtând pe brațe numerele tatuate care le înlocuiseră identitatea. În depozitele lagărului au fost găsite tone de păr uman, mii de perechi de încălțăminte pentru copii, valize, ochelari și milioane de obiecte personale, mărturii tăcute ale unei crime organizate la scară industrială.

Medicii militari sovietici au început imediat să acorde îngrijiri. Mulți dintre supraviețuitori sufereau de malnutriție extremă și boli grave, iar recuperarea trebuia făcută cu mare atenție. Trauma psihologică era la fel de profundă: după ani de teroare, mulți nu puteau înțelege că suferința lor se sfârșise.

Eliberarea Auschwitzului nu a reprezentat doar un succes militar. A fost momentul în care lumea a început să înțeleagă dimensiunea fără precedent a Holocaustului – exterminarea sistematică a aproximativ șase milioane de evrei, alături de milioane de alte victime persecutate de regimul nazist.

Din 2005, data de 27 ianuarie este marcată ca Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului, instituită de Organizația Națiunilor Unite. Este o zi dedicată memoriei victimelor și un avertisment permanent asupra consecințelor urii, rasismului și intoleranței atunci când acestea sunt transformate în politică de stat.

Povestea eliberării Auschwitzului nu vorbește doar despre una dintre cele mai întunecate pagini ale istoriei, ci și despre puterea celor care au supraviețuit pentru a depune mărturie. Datorită lor, lumea nu poate spune că nu a știut. Iar memoria lor ne obligă să nu uităm niciodată unde poate duce dezumanizarea oamenilor. Toți cei care am participat la această excursie am ieșit profund tulburați de imaginile și poveștile întâlnite la Auschwitz. Încărcătura emoțională era atât de puternică, încât am decis să nu mai continuăm vizita la Birkenau.

După această experiență emoționantă, excursia a continuat într-o notă mai luminoasă, cu vizitarea orașului Cracovia, fosta capitală regală a Poloniei și unul dintre cele mai bine conservate orașe medievale din Europa.

Piața Centrală impresionează prin dimensiuni și eleganță, fiind înconjurată de clădiri istorice, restaurante și terase animate. Unul dintre cele mai importante obiective este Bazilica Sfânta Maria, ușor de recunoscut datorită celor două turnuri inegale care domină centrul orașului. În această biserică a slujit, înainte de alegerea sa ca Suveran Pontif, arhiepiscopul Karol Wojtyła, devenit ulterior Papa Ioan Paul al II-lea, una dintre cele mai iubite personalități ale lumii creștine.

Interiorul bazilicii impresionează prin bogăția artistică și prin celebrul altar gotic sculptat de Veit Stoss, considerat unul dintre cele mai valoroase monumente de artă religioasă din Europa.

Programul a inclus și o vizită la Muzeul Figurilor de Ceară, unde exponatele realizate cu mare fidelitate oferă ocazia unor fotografii inedite alături de personalități istorice, lideri politici, actori sau personaje celebre din cinematografie. Tot în Cracovia, am luat masa la un restaurant deosebit, aflat în subsolul unei clădiri și unde, spre amuzamentul celorlați, am fost singurul care a comandat „supă de ceapă”. A fost delicioasă.

Excursia în Polonia a însemnat mai mult decât un simplu circuit turistic. A fost o călătorie în care natura spectaculoasă a Munților Tatra, dezvoltarea unei Polonii moderne și bogăția culturală a Cracoviei s-au împletit cu o lecție de istorie pe care nimeni nu ar trebui să o uite.

La întoarcere, fiecare participant a purtat cu sine nu doar fotografii și suveniruri, ci și convingerea că memoria trecutului trebuie păstrată vie.

Auschwitz rămâne un simbol al suferinței, iar vizitarea sa este o experiență care ne amintește cât de prețioase sunt libertatea, pacea și respectul pentru demnitatea umană.

Unele călătorii ne îmbogățesc albumul de fotografii.

Altele ne îmbogățesc sufletul.

Aceasta a fost, fără îndoială, una dintre ele.

Mircea Paușeniuc