STATISTICĂ. Sighetul Marmației, înconjurat de focare seismice

Băimărenii de peste 50 de ani probabil că își aduc aminte de cutremurul din 4 martie 1977. Apartamentele de la etajele superioare ale blocurilor înalte din oraș s-au zgâlțâit destul de tare, creând panică. Dar nu s-au înregistrat pagube materiale majore și nici victime omenești.

Se pare că localitatea cea mai expusă la cutremure este municipiul Sighetul Marmației. O statistică oficială arată că, în intervalul 1876-1940, în această zonă s-au înregistrat câteva cutremure semnificative.

Bilanț

15 ianuarie 1876, ora 4.00. În Sighet s-au înregistrat trei zguduiri puternice, probabil de gradul 4 (s-au scuturat ușile și ferestrele și s-au mișcat tablourile). Două ore mai târziu s-a înregistrat o replică mai slabă.

14 ianuarie 1886, ora 17.45. Cutremur de gradul 5 în Ucraina.

21 iunie 1888, ora 15,28. Cutremur de gradul 5 în Coștiui și Strâmtura.

9 decembrie 1902, ora 1,15. Cutremur în Tereșva (URSS).

19 martie 1911, ora 0,45. Cutremur semnalat la Sarasău și împrejurimi. Conform martorilor, s-au fisurat pereții unor case. S-a simțit și la Crăciunești, dar și în Maramureșul din nordul Tisei.

25 martie 1911, ora 17.00. Cutremur de gradul 3 la Sarasău.

10 august 1926, ora 3,15. Cutremur de 4 grade la Sighet și Ocan Șugatag.

Potrivit autorului acestui studiu, Ion Atanasiu (Cutremurele de pământ din România, Editura Academiei, București, 1961) cutremurele înregistrate în această zonă au fost de mică intensitate, nedepășind gradul 5.

Cu multă prudență, au fost stabilite două lunii: Linia Safrasău – Teceu și Linia Sighet – Ocna Șugatag, respectiv Coștiui – Strâmtura.