BISERICILE MARAMUREȘENE: Mesageri ai credinței şi culturii române

Bisericile de lemn au plecat ca mesageri ai credinței şi culturii române şi peste hotare: la Paris, Geneva, Caracas, Canton, Ohio (SUA) etc. Bisericile călătoare de la Caracas și din Canton, Ohio au fost construite în incinta Muzeului satului maramureșean „Mihai Dăncuș”, lucrările de edificare ale celor două biserici fiind conduse de meșterul constructor și restaurator de biserici și monumente Găvrilă Hotico Herenta, alături de care au muncit și meșterii Petru Bledea, Liviu Bledea, dar și alți meșteri și angajați ai Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației.

Biserica maramureșeană din Canton a fost construită și prezentată inițial la „Smithsonian Folklife Festival” din Washington, DC (SUA) în anul 1999 și mai apoi donată Episcopiei Greco-Catolice române din Canton, unde a fost reasamblată în cursul anilor 2003-2004. Biserica a fost dăruită de către Fundația Culturală Română, prin academicianul Augustin Buzura, și primită simbolic de către Preasfințitul John Michael Botean, episcopul Eparhiei Greco-Catolice din Canton, pentru românii de acolo.

Biserica maramureșeană din Canton a fost construită și prezentată inițial la „Smithsonian Folklife Festival” din Washington, DC (SUA) în anul 1999 și mai apoi donată Episcopiei Greco-Catolice române din Canton, unde a fost reasamblată în cursul anilor 2003-2004. Biserica fost dăruită de către Fundația Culturală Română prin academicianul Augustin Buzura și primită simbolic de către Preasfințitul John Michael Botean, episcopul Eparhiei Greco-Catolice din Canton, pentru românii de acolo.

Făcând referire la biserica din Ieud-Plopșor, Anca Pop Bratu afirmă că „bogăția programului iconografic, complexitatea rezolvărilor compoziționale, elocvența figurilor şi varietatea motivelor ornamentale par să confirme că avem de a face cu opera de maturitate a pictorului”, operă care era puternic influențată de arta occidentală „atât în iconografie, cât şi în stil” printr-o serie de imagini baroce, iar în decor, prin motive renascentiste .

Biserica din Bârsana a fost adusă de pe locul „Podurile Mănăstirii” în anul 1806 şi așezată pe Dealul Jbăr. A mai existat în sat o biserică de lemn, construită în anul 1720, dar aceasta a fost transformată în școală în urma construirii bisericii de zid în anul 1881.

În secolul al XVIII-lea, satele maramureșene au trecut în marea lor majoritate la Biserica Greco-Catolică, Curtea de la Viena nemaiavând motiv în a limita edificarea de noi construcții de obște. Acest secol a generat o „veritabilă revoluție arhitecturală” , casele ajungând la măsura ideală, iar bisericile de lemn, la măsura absolută. Acum începe diversificarea tehnicilor de prelucrare a lemnului, rol predominant având joagărele acționate hidraulic. Dacă s-au construit în mare majoritate case de lemn, tot așa – din lemn – s-au construit și bisericile, toate, aproape identice, fie ele ortodoxe, fie ele grecocatolice.

Bisericile de lemn reprezintă, fără îndoială, una dintre culmile artei de a construi în lemn de pe continentul nostru, o contribuţie importantă a geniului creator românesc la cultura şi civilizaţia Europei. Mai trebuie să amintim faptul, menționat anterior, că vechimea construcțiilor în lemn din Maramureş, în particular, şi din Transilvania, în general, este dovada unei străvechi locuiri, a prezenței aici în timp a unei populații sedentare legate profund de pământul ei.

Biserica a jucat un rol important în viața maramureșenilor încă din perioade îndepărtate. Dovadă stau mărturiile arheologice, atestările documentare din perioada medievală, dar și prezența lor azi în satele noastre.

Dr. Mirela Ana Barz, Director, Muzeul Maramureșan Sighetu Marmației

(Din lucrarea Biserici de lemn din Maramureș, editată de Episcopia Greco-Catolică de Maramureș, Baia Mare, 2022, editor pr. George Nicoară)

GlasulMM
GlasulMM