BNR menține dobânda-cheie la 6,50% 

Consiliul de administrație al Banca Națională a României (BNR) a analizat și a aprobat Raportul asupra inflației – ediția februarie 2026, document care integrează cele mai recente date și informații disponibile privind evoluțiile macroeconomice.

Potrivit prognozei BNR, rata anuală a inflației își va continua scăderea lentă în trimestrul I 2026, urmând ca în trimestrul II să înregistreze o creștere temporară. Aceasta va fi determinată de efecte de bază, de evoluția cotațiilor unor mărfuri și de eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază, peste care se suprapun efectele directe generate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică, precum și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor.

BNR anticipează însă o corecție descendentă abruptă a inflației în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale celor două șocuri semnificative de pe partea ofertei. Ulterior, inflația ar urma să descrească gradual, intrând din a doua jumătate a semestrului I 2027 în interiorul intervalului-țintă, pe măsură ce se intensifică presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, în special cele provenite din deficitul de cerere agregată. Acesta este estimat să crească până la finele anului curent, ca urmare a progresului corecției bugetare, dar la valori inferioare celor prognozate anterior.

Persistă, totuși, incertitudini legate de măsurile ce ar putea fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare dincolo de anul curent, în concordanță cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și cu procedura de deficit excesiv.

Riscuri semnificative pentru activitatea economică și, implicit, pentru traiectoria inflației provin și din mediul extern, în contextul conflictelor geopolitice, al tensiunilor comerciale globale, dar și al planurilor de creștere a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură în statele UE.

În acest cadru, BNR subliniază importanța absorbției și utilizării maxime a fondurilor europene, în special a celor aferente Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a contrabalansa parțial efectele contracționiste ale consolidării bugetare și ale șocurilor externe, precum și pentru avansarea reformelor structurale, inclusiv a tranziției energetice.

De asemenea, sunt relevante deciziile de politică monetară ale Banca Centrală Europeană (BCE) și ale Federal Reserve (Fed), precum și poziționarea băncilor centrale din regiune.

Pe baza evaluărilor curente și în condiții de incertitudini ridicate, Consiliul de administrație al BNR a decis:

• menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an;

• menținerea dobânzii la facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%;

• menținerea dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50%;

• menținerea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Decizia reflectă evaluarea BNR că echilibrul dintre riscurile inflaționiste pe termen scurt și perspectivele de dezinflație pe termen mediu impune, pentru moment, prudență în calibrul politicii monetare.