Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
„Sărbătoarea are ca semnificație momentul în care Apostolii Mantuitorului, aflați pe muntele Tabor, s-au convins că Acesta nu este doar un proroc, ci Însuși Fiul lui Dumnezeu. Pe munte, Apostolii tresar moleșiți de somn, la o priveliște nemaivăzută: chipul lui Iisus s-a schimbat, fața Lui strălucea ca soarele, iar hainele Sale albiseră ca zăpada.
Schimbarea la față, se mai numește și Obrejenia, Pobrojenia sau Probojeni. „Obrejenie” vine din slavonă și semnifică schimbare. „Probajeni” este tot un termen slav și înseamnă „a probozî”, adică a certa sau a ocărî. De azi în calendarul popular începe toamna, zilele devin mai reci”. (Corina Isabella Csiszár, „Obiceiuri din Țara Lăpușului”, Editura Ethnologica, 2022);
„Nu lucră nime’, nu să fac nunţi, nu să fac jocuri, acuma începe toamna, probăjeşte frunza… Să nu te sfădeşti cu nime’, nici în familie, nici în afară. Dacă te probăzăşte cineva în ziua de Probajeni, apoi eşti probozât tăt anu’” (de la Ileana Lazăr, Suciu de Sus; din Memoria Ethnologica, Colecția Corina Isabella Csiszar)
Să nu vă probăzâți astăzi că nu-i slobod! Da’ nici mâine că nu-i mândru!
Credit text: Corina Isabella Csiszár, redactor șef Memoria Ethnologica, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Liviu Borlan Maramureș
