COSTEL PÎRVĂNOIU: “Cultura nu ne plătește facturile, dar ne ajută să nu ne pierdem identitatea”

Fiecare comunitate își are propriul său parcurs cultural, în funcție de împrejurările istorice și de viziunea conducătorilor săi.

În ciuda faptului că a fost un oraș monoindustrial, minier prin excelență, tern și cenușiu, străbătut de o apă gălbuie (pentru că în amonte, spăla minereurile extrase din măruntaiele pământului), au fost momente în care Baia Mare a excelat, în mod surprinzător, la capitolul cultură. E deajuns să ne gândim la bijuteriile arhitectorice din Centrul Vechi al orașului (o parte dintre ele, azi, reabilitate), la preocupările de la sfârșitul secolului al XIX-lea pentru organizarea unei biblioteci publice, la înființarea primei trupe de teatru (în 1796), dar în special la fondarea (în 1896) a școlii particulare de pictură a lui Hollósy Simon, care a devenit o colonie artistică, ce s-a alăturat altor circa 40 de colonii existente în Europa secolului al XIX-lea.

Astăzi, lucrurile stau un pic diferit. Trăim vremuri în care viața pare tot mai apăsătoare și covârșitoare. Grijile zilnice, ritmul alert (impus de cine și pentru ce?), presiunea constantă asupra psihicului nostru ne lasă tot mai puțin timp pentru lucrurile care… nu sunt „urgente” și pe care le neglijăm chiar dacă ne-ar putea bucura sufletul.

În acest iureș, cultura ajunge, uneori, să fie pusă pe “pauză”. Nu neapărat să o abandonăm, ci să o ștergem de pe lista de priorități, așteptând (în zadar) să avem timp din belșug ca să ne putem desfăta pe deplin cu mireasma, muzica și culorile ei.

Și totuși, cultura este spațiul în care ne regăsim echilibrul.

E adevărat, cultura nu ne plătește facturile, dar ne ajută să nu ne pierdem identitatea. Ne oferă limbaj, sens, memorie și continuitate. În momentele în care totul pare dus la extrem, cultura rămâne una dintre puținele forme de stabilitate.

Ziua Națională a Culturii, legată de numele lui Mihai Eminescu, este o reamintire că spiritul românesc a trecut prin vremuri dificile și a rămas viu prin cultură, prin cuvânt, prin creație.

Astăzi, cultura se adaptează; devine mai discretă, mai minimalistă, mai aproape de oameni, mai prezentă în gesturi simple: o carte deschisă, un vers recitit, o melodie, o tradiție păstrată.

Într-o lume grăbită, a avea răbdare pentru cultură este un act de respect față de noi înșine.

Ziua Culturii Naționale ar trebui să ne amintească tuturor că identitatea se păstrează prin lucruri simple: prin ce facem, prin ce transmitem și prin felul în care ne respectăm rădăcinile.

La mulți ani, culturii române!

Costel Pîrvănoiu, consilier municipal Baia Mare