DEZBATERE. Provocări și oportunități ale presei locale de astăzi

Miercuri, 30 aprilie 2025, în Sala Senatului a Centrului Universitar Nord din Baia Mare va avea loc dezbaterea cu tema Provocări și oportunități ale presei locale de astăzi. Manifestarea, organizată de Facultatea de Litere (prin neobosita dr. Melinda Achim, lector universitar) este prilejuită de aniversarea Zilei Presei Libere, fie că ne referim la Ziua Internațională a Presei Libere (20 aprilie), fie la Ziua Mondială a Libertății Presei (3 mai).

Trebuie să recunoaștem că este extrem de orfertant să încerci o radiografie a presei locale din anul de grație 2025, pentru că vei constata destul de repede ce multe provocări sunt și ce puține oportunități.

Dacă ar fi să ne referim la acestea din urmă, cu greu putem identifica elemente care să țină vie flacăra pasiunii pentru o meserie devenită marginală: jurnalismul. Poate pasiunea pentru scris, poate spiritul civic înăscut, poate dorința de a te pune în slujba oamenilor (= idealisme și naivități) – ar reprezenta combustia pentru a rezista pe baricadele distruse ale presei de catifea.

Deși poate nu e potrivit să vorbești unor studenți la jurnalism despre provocările meserie, trebuie să mărturisim că acestea sunt nenumărate și copleșitoare.

Mai întâi este aptitudinea de a concepe un text coerent, după regulile manualului de jurnalism, dată fiind pregătirea precară, generată de cursurile preuniversitare din România. Gramatica limbii române, lecturile obligatorii și facultative nu sunt materii opționale pentru un pretendent la statutul de jurnalist.

Un alt examen se referă la vocație. Este acel moment de sinceritate, în care te privești în oglindă cu ochii larg deschiși și mărturisești (precum la spovedanie, fără putința de a te minți pe tine însuți) că meseria de jurnalist e scrisă în ADN-ul tău, (deci nu poți să trăiești fără ea) și că ai ajuns la această secție a Facultății de Litere pentru că așa ți-a dictat conștiința, nu pentru că ai fost respins la alte secții, din pricina mediei nepotrivite.

Să presupunem că ai trecut cu bine de primele două probe și ești un tânăr absolvent cu diploma de licență în buzunar. Prima provocare este fundamentală și eliminatorie: lipsa unor instituții media locale gata să te primească cu brațele deschise, pentru că au nevoie de sânge proaspăt și condei rafinat în marea bătălie a celor ce informează corect și spun adevărul indiferent de consecințe.

Cu alte cuvinte, piața mass-media locală, deși extrem de aglomerată și pestriță, nu are porți deschise pentru ucenici. Majoritatea entităților media locale (publicații online) funcționează pe persoană fizică și sunt alcătuite din unul, doi sau trei condeieri, de regulă cu “ștate vechi” în branșă. La capitolul presă print au mai rămas doar două publicații (un cotidian și un săptămânal), posturi de radio cu emisie locală nu avem, iar redacțiile de televiziune fac eforturi disperate pentru a supraviețui, din pricina costurilor uriașe de funcționare. A mai rămas internetul, un ocean de informații nereglemetat și apendicele lor controversate: rețelele sociale.

Abia acum intră în scenă marea provocare: credibilitatea. Cum poți tu să fii credibil când tot a doua știre este un fake news? Cum poți să inspiri încredere și să câștigi audiență organică atunci când concurezi cu ferme de troli, extrem de antrenate și perseverente, a căror unic scop este să manipuleze și să dezinformeze utilizatorii de internet, prin informațiile pe care le difuzează în cascadă.

Iar mai nou jurnaliștii pur sânge au un concurent veritabil în “persoana” Inteligenței Artificiale, care are marea abilitate de a altera realitatea cu o subtilitate de care omul nu este capabil.

Fără credibilitate nu ești jurnalist veritabil. Ești un om în mulțime. Ești un tip care vociferează, nu o voce.

Dar indiferent că ai intrat în presă pe ușa din față sau pe ușa din dos, cel mai mare pericol care te paște este factorul economic. El derivă din audiență. Iar audiența o dicteză publicul (cititorii, privitorii, ascultătorii), de regulă însetat de senzațional, de crime, accidente mortale, decese subite și misterioase, de procese răsunătoare și sentințe usturătoare, de sânge, calamități și moarte. Audiența stă la baza contractelor publicitare, din a căror fonduri se plătesc cheltuielile lunare, inclusiv salariile jurnaliștilor. Ecuația e simplă și o înveți repede, de îndată ce ai intrat în universul mirific al presei. În caz contrar ești eliminat din sistem (nu pentru că ai fi victima unei conspirații mondiale, ci pentru că ai nevoie de bani ca să supraviețuiști, să îți plătești facturile la întreținere și să îți procuri hrana).

Și-atunci, tinere aspirant la meseria de jurnalist, nu îți rămâne decât o șansă: să încerci să fii cel mai bun în branșa ta, să scrii corect și onest, cu talent și har, să informezi cu promptitudine și să îți exprimi opinia în orice chestiune, fără teama că vei fi cenzurat, pentru că, nu-i așa, trăim într-o țară liberă și pentru că, pe 3 mai, vom sărbători Ziua Mondială a Libertății Presei.

Dorin Ștef, redactor șef, Glasul Maramureșului