EDITORIAL. Portretul-robot al celor care boicotează plata taxelor și impozitelor locale

Există statistici care susțin teoria că românii sunt buni platnici atunci este vorba de taxe și impozite locale. Cel puțin în ultimii ani, în primele zile ale anului, românii s-au înghesuit la circumscripțiile finaniciare pentru a-și achita datoria către bugetul de stat, în condițiile în care abia ieșeau din sărbătorile de iarnă – mase îmbelșugate, cadouri sub pomul de iarnă, miniconcediu în stațiuni montane etc – și aparent intrau în noul an cu buzunare goale. Dar tot mai găseau acolo, pe fundul buzunarului, câțiva bănuți pentru plata impozitului pe locuință, pe teren și pe mașină, plus abonamentul de parcare pe un an de zile.

Văzând această abundență, premierul României a zis: Avem de unde, dublăm taxele și impozitele locale. Oficial, e povestea cu deficitul bugetar. Neoficial, românii zic că banii intră într-un sac fără fund, de unde se înfruptă cei aflați la butoane: administrația centrală și locală, clasa politică, bugetarii.

Pe acest fond, pe rețelele sociale s-a declanșat o mișcare care îndeamnă românii la boicot, adică la neplata acestor taxe și impozite, în speranța că politicienii vor reveni asupra deciziilor și le vor aduce la valoarea inițială.

Potrivit estimărilor, cam 30% dintre români au aderat la acestă mișcare, în timp ce restul (70%) au achitat (nu fără să vocifereze) după principiul biblic: Dă-i Cezarului ce e al Cezarului!

Evident, au apărut în peisaj și persoanele cu o oarecare doză de discernământ, care au analizat consecințele acțiunilor întreprinse de prima tabără:

“Primii afectați ar fi acei “rebeli”, care nu vor avea parte de bonificația de 10%, astfel dacă vor plăti mai târziu acele taxe și impozite deja majorate, vor scoate și mai mulți bani din buzunar.

Apoi, un astfel de scenariu ar duce la incapacitatea de plată a unei părți a salariilor pentru angajații la stat, incluzând profesorii, medicii, polițiștii, pompierii și anumite servicii, astfel că statul va fi nevoit să facă noi împrumuturi pentru a le putea acoperi.

Proiectele de infrastructură sau modernizările finanțate de la bugetul de stat ar putea fi suspendate temporar pentru a prioritiza plățile sociale și de personal.

Nu în ultimul rând, o astfel de situație ar duce la retrogradarea ratingului de țară, scumpind împrumuturile externe și generând devalorizarea monedei naționale.”

Sincer, boicotul e o simplă formă de a epata pe rețele. Cei 30% sunt nucleul celor care întârziau efectuarea plăților și în anii anteriori. Evident, cu penalizările de rigoare.

Dorin Ștef