EDITORIAL. Profeția lui Remeș: “Maramureşul nu are are viitor în noua structură a României pe judeţe”
În iarna anului 2012, foștii președinți ai Consiliului Județean Maramureș s-au reunit, într-o ședință festivă, pentru a aniversa 20 de ani de la înființarea instituției, prilej cu care fiecare dintre ei a ținut un mic discurs despre mandatul lor sau despre chestiunile arzătoare ale momentului. Cum pe atunci era pusă pe tapet problema reorganizării administrativ-teritoriale a țării și toți politicienii, analiștii și jurnaliștii își dădeau cu părerea despre acest subiect, nonconformitul Decebal Traian Remeș, fost ministru al Finanțelor și al Agriculturii, a tăiat în carne vie, desființând visul de mărire a maramureșenilor ce dădeau dovadă de patriotism local de cafenea:
„Maramureşul este un judeţ hibrid, nu-i închegat istoric, nu e în graniţele româneşti întregul Maramureş, nu e legat nici economic, nici prin drumuri, nici prin căi ferate de ţară şi nici zonele judeţului nu sunt legate între ele. Eu zic că Maramureşul nu are are viitor în noua structură a României pe judeţe. Este o structură măruntă, insignifiantă pentru a se impune în structurile europene. După mine, singura şansă este regândirea României, configurând alte structuri administrative. Îmi dau seama că va fi greu, vor fi orgolii, dar putem alege între meschinării mărunte şi regiuni care pot face binele public, intrând în contact cu Europa şi cu lumea. E musai să ajungem la reorganizare, e obligatoriu, pentru a se dezvolta pe o zonă cât mai întinsă tot ce înseamnă modernizare şi pentru a smulge în felul acesta din puterea foarte centralizată în România către zona în care se produce PIB, se plătesc impozite şi trăiesc oameni, cât mai puţini bani să treacă prin Bucureşti ca să-i împartă ei. Banii trebuie să rămână cât mai aproape de locul în care se fac şi să-I împartă aleşii zonei respective” (Declarația a apărut în primul număr din decembrie 2012, a Gazetei de Maramureș).
Atunci a părut o declarație insolită. Azi pare o profeție.
În anumite cercuri politice, se vorbește că după alegerile din decembrie 2024, partidele care vor ajunge la putere vor fi obligate să ia taurul de coarne și să purceadă la marea și necesara reorganizare administrativ-teritorială, pornind de la nivelul comunelor (care vor fi comasate), a orașelor (care vor fi decăzute din acest rang, multe redevenind comune), dar mai cu seamă a județelor (care se vor transforma în regiuni).
Decizia nu va veni în plic închis de la Bruxelles, ci va reprezenta singura cale prin care România poate scădea deficitul bugetar, umflat anul acesta, de pomeni electorale, de către cele două partide aflate la putere. Iar momentul cel mai potrivit va fi primul an după alegeri, pentru ca în următorii trei ani să se atenueze șocul și furia oamenilor care își vor pierde privilegiile.
Dorin ȘTEF
