EDITORIAL. Vinovat de crimă împotriva lui Dumnezeu

Numele lui este Ali Khamenei. Are 86 de ani. Funcția: ayatollah, adică lider spiritual șiit. De 36 de ani. În Iran. Oricine a deschis televizorul în ultima săptămână știe deja că acest individ a dat ordin să se tragă în populația răzvrătită împotriva lui, nu doar în Teheran, ci în întreaga țară.

E inutil să reamintim despre stilul dictatorial în care el conduce țara, sub oblăduirea și îndrumarea părintească a Rusiei. Statisiticile privind numărul de morți și arestați sunt incerte: unele surse vorbesc despre 3.000 de morți și 5.000 de persoane arestate, iar altele despre 20.000 de morți și 10.000 de arestați. Un masacru în toată regula. După manual. După manualul elaborat de Kremlin, potrivit căruia, un regim opresiv rezistă dacă sunt anihilați, exterminați și îndepărtați toți opozanții, posibilii opozanți și viitorii opozanți (Vă mai aduceți aminte de acuzația de crimă-gândire din celebrul roman distopic 1984 a lui George Orwell? Despre asta e vorba).

Există o particularitate în această poveste. Ali Khamenei își acuză opoziția de crimă împotriva lui Dumnezeu. Sună cunoscut? Evul Mediu, Inchiziție… vă spune ceva? Sigur, discutăm despre două religii distincte și opozabile: creștinismul și islamismul. Dar amândouă au defilat, la un moment dat, în istorie, cu milioane de oameni uciși în numele religiei, în numele unui Dumnezeu însetat de sânge și gelos că mai sunt indivizi pe Pământ care cred în altceva, în altcineva decât EL.

În aceste zile, în Iran (numită cândva Persia) sunt uciși și arestați oameni, în special tineri, fiind acuzați de crimă împotriva lui Dumnezeu. În secolul XXI !? Poate că adepții ayatollahului chiar cred ceea ce aud și nu pun la îndoială integritatea morală a liderului lor. Însă blasfemia este evidentă, pentru că Ali Khamenei se identifică cu Dumnezeu. Atunci când zice crimă împotriva lui Dumnezeu, el în realitate se referă la propria lui persoană, pentru că oamenii împotriva lui s-au răsculat, nu a lui Dumnezeu. El se asociază cu Dumnezeu și îndrăznește să atragă divinitatea în această mocirlă urât mirositoare, doar pentru a-și salva el pielea.

Dar nu e primul. Și nici ultimul nu va fi. Dumnezeu a fost adeseori umbrelă pentru personajele dezechilibrate mental ajunse în fruntea noroadelor, pe care le-au nenorocit în sfâșietoare genociduri. Dumnezeu n-a protestat și nu i-a pedepsit pe dictatori (indiferent că ei au fost regi, imperatori, președinți, șefi de stat sau preoți). Oamenii au murit și nimeni nu a depus mărturie dacă ei au ajuns în rai ori s-au dezintegrat în neant.

Ceva nu se leagă. Rotițele ceasornicului s-au înțepenit. Oare din ce pricină? Voi ce părere aveți?

Dorin Ștef