EXPOZIȚIA DE ARTĂ FOTOGRAFICĂ TUDOREL ILIE. ”Comorile României – Patrimoniul Mondial UNESCO din România”,  la Galeria ICR Madrid

Expoziția de artă fotografică itinerantă ”COMORILE ROMANIEI – Patrimoniul Mondial UNESCO din România” a fost vernisată în 16 ianuarie 2025, la Galeria ICR Madrid. Cu acest prilej, Ilie Tudorel a declarat: „Fiecare din fotografiile expuse aici sunt însoțite de texte explicative , pe care vă invit să le citiți pentru a putea pătrunde în lumea minunată a Patrimoniului Mondial UNESCO din România . Acest patrimoniu românesc este de o mare valoare culturală națională și internațională . Este o deosebită valoare a culturii umanității, pe care am ocazia să o promovez acum și în Spania, în colaborare și în parteneriat cu ICR Madrid și sub patronajul Comisiei  Naționale  a  României pentru UNESCO .

Expoziția vernisată azi este a XXV-a expoziție personală din cadrul acestui proiect cultural a carui turneu a început in Anul CENTENAR – 2018 , fiind expusă în muzee și centre culturale din România și din străinătate. Turneul  național a parcurs toate regiunile istorice ale României. Turneul internațional a prezentat patrimoniul României  la diaspora românească din Ungaria și din Ucraina, ajungând în est până la Oceanul  Pacific (în China, la Shanghai). Acum am ocazia să promovez patrimoniul UNESCO din România  spre vest, spre Oceanul Atlantic, în Spania, începând de la Madrid.

Pe lânga textele explicative, am adus în traista mea cu povești câte ceva inedit despre aceste comori ale patrimoniului mondial și despre făuritorii lo , lucruri pe care nu le poti citi în cărți sau pe internet. Voi prezenta obiecte cu povești, pe care le-am descoperit în locurile pe care le-am explorat de peste 15 ani pentru acest proiect cultural.

– Voi începe cu această piatră de șist de la Sarmizegetusa-Regia , fosta capitală a regatului antic Dacia. Aceasta rocă metamorfică dură face parte din masivul de șisturi cristaline pe care a fost construită în antichitate capitala politică și religioasă a Daciei antice . Vă invit să țineti în mână această bucată din pământul sfânt al dacilor . Dacii erau  astronomi foarte pricepuți , ca dovadă sanctuarul ”Soarele de Andezit ” are o coadă de piatră orientată perfect spre nord . Sunt de parere ca în ansablu , acest sanctuar circular împreună cu coada sa poate fi chiar reprezentarea unei comete , orientata nord-sud . Capitala Daciei a fost cucerită , la finalul războaielor dintre daci și romani , de către legiunile romane  conduse de Împăratul Traian , care s-a născut în orașul antic Italica din regiunea Hispania ( actual Santiponce din Spania) . Împaratul Traian este și azi pomenit în folclorul românesc .

-Deoarece în luna februarie  sărbătorim Ziua Națională Constantin Brâncuși , vă voi arăta această piatră culeasă de mine pe malul râului Bistricioara, care curge pe lângă satul gorjean Hobița , satul natal al marelui sculptor . În copilărie acesta obișnuia să culeagă astfel de pietricele, pe care le numea ”oua” , cu care își umplea buzunarele . Ajuns un mare sculptor , Brâncuși spunea că ” piatra îți vorbește” doar  să ai răbdare să o asculți . Țineți această piatră în palmă să vedem dacă vă vorbește și vă inspiră și pe dumneavoastră . Creația lui Constantin Brâncuși  l-a inspirat pe renumitul sculptor și arhitect Santiago Calatrava, care a ridicat un obelisc (Caja Madrid Obelisk)  din oțel și bronz de 120 m înălțime , amplasat în piața ”Plaza del Castilla” din Madrid , recunoscând că s-a inspirat din sculptura ”Coloana Infinitului” de la Târgu Jiu a sculptorului român Constantin Brâncuși . Nu atat de cunoscut ca și ”Portretul lui James Joyce” , aici vedeți schițat autoportretul abstract al lui Brâncuși unde el scrie ”relativ acesta sunt eu – C. Brăncuși”, pe care vi-l prezint .

-Acest Martișor arhaic ne reamintește că la 1 martie , în lumea satului românesc tradiția transmisă din moși-strămoși este să fie celebrată sosirea primăverii pe meleagurile noastre . Etnologii consideră că acest tip de mărțișor tradițional este cel mai vechi model de marțișor care se mai confecționează și se poartă actualmente în satele maramureșene . Am întrebat sătenii cât de vechi este acest model iar ei mi-au răspuns că este ”de la dacii liberi”. Mărțișorul este șnurul răsucit din două fire de lână alb și roșu . La el se leagă o amuletă-talisman sub formă de romb care reprezintă soarele și cine îl poartă se zice că este un ”prieten al soarelui”. Se confecționează în prezent din lână de culoare albă ( reprezentând puritatea) și roșie (viața, vitalitatea , sângele ) , dar odinioară era din lână sură și lână neagră . Se crede că purtarea Mărțișorului te apară de rele și de boli la venirea Primăverii . Aceste practici tradiționale ale Mărțișorului sunt un element imaterial UNESCO comun cu Republica Moldova .

Alte elemente comune cu Republica Moldova înscrise pe Lista Patrimoniului Imaterial UNESCO sunt Colindatul de Ceată Bărbătească , Arta cămășii cu altiță și Tehnicile tradiționale de țesere a scoarțelor .

-Iată o scoarță tradițională țesută la razboi  in satul Botiza , din  județul Maramureș . La țesere sunt perpetuate simboluri și motive tradiționale din arta ancestrală a satului românesc . Se folosește la țesut lâna oilor nevopsită sau vopsită cu pigmenți  naturali .

-O ocupație tradițională încă vie este olăritului din centrul renumit de olari de la Horezu, judetul Vâlcea .

Vasele ceramice sunt decorate cu motive și simboluri  străvechi cum este vestitul ”Cocoș de Horezu” , pe care puteți să-l vedeți pe această strachină de lut . Este pictat de către cei mai vechi meșteri olari , încă activi la aproape 90 de ani , în atelierul de olărit al familiei Mischiu din Horezu . În Spania un centru de olărit tradițional vestit este la Talavera de la Reina (Castilla – La Mancha) .

Mai putem aminti că unele tradiții românești se aseamănă cu tradițiile spaniole . Dansul românesc al ”Călușarilor” este asemănător cu dansul spaniol ”Morisca” (dansat cu săbii sau cu bâte în regiunile Aragon, Andalusia, Galicia și în Țara Bascilor. Transhumanța este o tradiție păstorească multimilenară care se mai practică și azi în România și Spania (ex. sărbătoarea “Fiesta de la Transhumancia“) .

Expoziția este o punte de legătură între culturile noastre latine , atât de bine reprezentate în Patrimoniul UNESCO”.