INTERVIU CU PRIMARUL DORU DĂNCUȘ (III). În 2024, taxa de 14 lei de persoană, pe lună, la salubritate, nu a acoperit facturile operatorului

Începând cu 1 ianuarie 2025, conform Hotărârii nr. 601/2024, taxa de salubrizare datorată de către persoanele fizice / utilizatorii casnici este în cuantum de 20 lei / persoană / lună. În privința utilizatorilor non-casnici, taxa de salubrizare pentru deșeuri umede este de 770 lei/tonă, iar pentru deșeuri reciclabile este de 1.015 lei/tonă.

– Domnule primar, cum justificați în fața băimărenilor creșterea taxei de salubrizare, de la 14 lei la 20 de lei / persoană / lună pentru anul calendaristic 2025.

– Până la urmă serviciul de salubrizare menajeră este un serviciu care trebuie să fie asigurat pe cheltuiala persoanelor fizice. Așa spune legea. Noi nu putem să subvenționăm acest serviciu. În momentul în care am intrat în proiectul SMID, Serviciul de Management Integrat al Deșeurilor, legea ne obligă ca toate costurile care sunt generate de serviciul de salubrizare menajeră să fie suportate de către populație, persoane fizice și persoane juridice. Până în 2024 am avut o taxă de 14 lei. Am făcut un calcul simplu: am încasat undeva la 15 milioane lei și noi am avut costuri de 21 de milioane lei, facturate. Diferența am introdus-o tot aici, pentru că ea trebuie recuperată. Potrivit legii, dacă nu ne închidem într-un an de zile cu aceste costuri, atunci în anul următor costurile suplimentrare trebuie să fie recuperate de la utilizatori. Este decizia Curții de Conturi.

Agenții economici au un alt regim. Majoritatea au contract încheiat cu operatorul de salubritate și ei au o altă trasabilitate a deșeurilor. Încasarea nu este prin Primărie. Sunt foarte puțini care plătesc o taxă la Primărie printr-o declarație de impunere, dar aceștia sunt agenți economici care nu generează foarte multe deșeuri.

Însă cea mai mare problemă a noastră pe care am identificat-o este generată de agenții economici care au contract cu operatorul de salubritate și depozitează deșeurile pe platformele noastre de precolectare. Iar aceștia sunt foarte mulți și ei încarcă nota de plată a băimărenilor, persoane fizice. Nu își asigură pubelele necesare pentru colectare din partea operatorului de salubritate și atunci, pentru că le este mai comod, le depozitează la o platformă învecinată, destinate consumatorilor casnici. Sunt tot felul de spații comerciale, magazine care generază produse expirate, ambalaje…

– Și nu aveți pârghii prin care să îi împiedicați să procedeze în acest fel?

– Pârghiile pe care le avem la dispoziție sunt doar aplicarea sancțiunilor contravenționale. Și să fim mulți mai prezenți în stradă… Sigur că noi am avut campanii în acest sens și chiar am aplicat amenzi contravenționale, dar nu putem să eliminăm așa de rapid acest fenomen împământenit la agenții economici băimăreni. (Va urma)

(Foto: Arhiva Glasul)

Redăm primele două părți ale interviului:

INTERVIU CU PRIMARUL DORU DĂNCUȘ (I). “Aș dori ca băimărenii să înțeleagă că această creștere a taxelor și impozitelor este destinată exclusiv pentru realizarea proiectelor de investiții”

În ședința Consiliului Local al municipiului Baia Mare din 19 decembrie 2024, consilierii au adoptat, la propunerea primarului Doru Dăncuș, mai multe proiecte de hotărâre care au vizat creșteri de tarife la impozite și taxe locale, începând cu 1 ianuarie 2025. Măsurile au iscat reacții în spațiul public, cu predilecție pe rețelele sociale, mai ales că, în paralel, Guvernul României a adoptat o ordonanță prin care s-au impus mai multe măsuri de austeritate atât pentru instituțiile statului, cât și pentru mediul privat. În acest context, i-am solicitat un punct de vedere primarului ales al municipiului Baia Mare, Doru Dăncuș, referitor la motivația creșterii taxelor și impozitelor locale.

– Dle primar, cum justificați mărirea tarifelor la impozite pe clădiri și terenuri, la parcările publice și la salubrizare, care se vor practica începând cu anul 2025?

– Sigur că, în unele situații, noi, ca și administrație locală, suntem nevoiți să luăm și unele măsuri nepopulare, în condițiile în care avem la dispoziție un buget insuficient, pe care trebuie să-l gestionăm. Și mă refer în special la bugetul din taxe și impozite locale, care este o sursă de venit la bugetul general al municipiului. În acest context, am optat pentru două soluții. Pe de o parte, am avut în vedere o politică de creștere a veniturilor la bugetul local, care se poate face prin majorare de taxe și impozite, iar pe de altă parte o politică de reducere a cheltuielor de funcționare. Aceasta din urmă se poate face printr-o mai bună organizare, printr-o politică de neangajare a unor cheltuieli care nu sunt neapărat necesare și o eficientizare foarte bună a resurselor pe care le avem la dispoziție, inclusiv resursele umane.

– Și ați apelat la varianta A.

– Nu. Am apelat prima dată la varianta B, pentru că, pe parcursul anului 2024, prin politica aplicată la nivel de administrație publică locală, am redus deja cheltuiele de funcționare cu peste 10 milioane de lei. Cum am procedat? Nu am mai angajat cheltuieli pentru anumite acorduri-cadru pe care le aveam în derulare pentru marcaje rutiere, pentru achiziție de mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi etc.), pentru achiziție de suprafețe elastice la locurile de joacă. De exemplu, marcajele rutier noi le făceam, până anul trecut, în baza unui acord-cadru, cu procedură de achiziție derulată cu o firmă specializată, și pentru care, în 2023, am plătit undeva la 2 milioane de lei. Anul acesta, în 2024, noi am plătit doar 200.000 lei pentru marcaje rutiere, pentru că am executat lucrările cu Serviciul Public de Ambient Urban, care are un compartiment specializat în acest sens.

Apoi, nu am mai angajat cheltuieli pentru curățenie în imobilele instituției. Avem un acord-cadru în baza căruia noi plăteam unei firme specializate 130.000 lei lunar pentru curățenie, în imobilele primăriei, inclusiv în cele două piețe, de la Gară și de pe Oborului. În prima fază am restrâns colaborarea cu această firmă doar pentru clădirea Primăriei și astfel am redus cheltuielile de la 130.000 lei la 30.000 lei pe lună. Ulterior, am renunțat de tot la colaborare și facem curățenia în Primărie cu personal auxiliar al instituției.

Pe de altă parte, am instituit câteva măsuri prin care am încercat să reducem pierderile pe care le provoacă furnizarea unor servicii publice, cum sunt toaletele publice, de exemplu. Avem 17 toalete publice inteligente pentru care noi, lunar, plăteam circa 100.000 de lei, per total aproape 1,5 milioane de lei pe an. Am propus Consiliului Local un proiect prin care vom taxa accesul la toaletele publice. Este o măsură care se practică în toată lumea civilizată, pentru astfel de servicii.

– Și, în ciuada reducerii cheltuielilor, bugetul local nu s-a redresat și ați recurs la creșterea taxelor pe care le plătește populația…

– Da, pentru că, din aceste economii pe care noi le-am făcut pe partea de funcționare, care, repet, se ridică undeva la peste 10 milioane de lei, noi am considerat că avem nevoie de fonduri suplimentare pentru a putea să cofinanțăm cele 30 de proiectele de dezvoltare pe care le avem în derulare, cu contracte de finanțare semnate, cu termene de implemetare asumate, care deja curg. În iunie 2025 avem scadența pentru primele proiecte care trebuie finalizate și aici mă refer la proiectele de eficientizare energetică a unor unități de învățământ din Baia Mare.

E adevărat, noi primim bani de la Uniunea Europeană, însă trebuie să avem și partea noastră de cofinanțare. În caz contrar, s-ar putea să nu pot să implementez proiectul și s-ar putea să dăm înapoi sumele pe care reușim să le atrag de la UE.

Aș dori ca băimărenii să înțeleagă că această creștere a taxelor și tarifelor se duc exclusiv în dezvoltare, pentru realizarea proiectelor de investiții pe care noi le avem în derulare.

În momentul de față, suntem cu contractele de finanțare semnate și proceduri de achiziție în fază avansată de evaluare pentru următoarele proiecte: Castelul Pokol, Piața Revoluției, Piața Universității, reabilitare energetică pentru unități de învățământ, reabilitare energetică pentru zece blocuri de locuințe (de pe str. Progresului și din Piața Revoluției, partea cu stația de autobus) și contracte de mobilitate urbană, pentru achiziția a 11 autobuse electrice și cinci troleibuse. Vreau să precizez că autobusele vor sosi în 10 februarie 2025 și va trebui să le recepționăm. Pentru asta însă trebuie să avem asigurată infrastructura necesară, respectiv 11 stații cu încărcare lentă și 6 stații cu încărcare rapidă. Iar ca să avem această infrastructură noi punem din bugetul local o sumă de 7 milioane de lei, plus încă 6 milioane de lei pentru cofinanțarea celor 11 + 5 mijloace de transport electrice.

– Care este suma totală necesară pentru cofinanțare?

– În momentul de față, pentru cele 30 de proiecte pe care le-am amintit deja primim de la UE suma de 600 de milioane lei și noi trebuie să cofinanțăm cu peste 200 de milioane de lei.

În afară de aceste proiecte, mai avem în portofoliu, în diferite stadii de implematare, alte proiecte în valoare de circa 1,5 miliarde de lei. Și vă dau câteva exemple: Parcul acvatic se află în fază de evaluare. Noi ar trebui să cofinanțăm cu circa 90 de milioane de lei, dacă proiectul este admis de către finanțator. Pentru acest proiect ne-am asumat un instrument de finanțare, o creditare, pe care suntem în curs să o analizăm, dacă vom avea o ofertă conform cerințelor noastre. Apoi, modernizarea bulevardelor Traian, Unirii, București, Republicii și strada Gării. Pentru aceste tronsoane vom crea benzi dedicate pentru mijloacele de transport în comun, pentru fluidizarea traficului și piste de biciclete. (Va urma)

INTERVIU CU PRIMARUL DORU DĂNCUȘ (II). “În fiecare an, vom încerca să cofinanțăm proiectele cu 30 de milioane lei, din veniturile proprii”

Continuăm partea a doua a interviului cu primarul municipiului Baia Mare, Doru Dăncuș, în care se referă la modalitățile de finanțare a proiectelor investiționale în următorii patru ani.

– Dacă pentru 2025, Consiliul Local Baia Mare a decis o creștere a nivelului taxelor și impozitelor locale, iar conducerea administrației a dublat această măsură prin reducerea cheltuielilor de funcționare, care este strategia pentru următorii ani?

 – Pentru următorii ani am gândit următoarea schemă de finanțare. În fiecare an vom crește veniturile cu 20-25 de milioane de lei. Dacă noi, acum, avem o creștere estimată de 15 milioane lei, față de bugetul din 2024, în anul doi, vom proceda la o creștere obținută doar din aplicarea indicelui de inflație. Asta înseamnă un venit suplimentar de 20 de milioane, față de 2024, plus încă 10 milioane din reduceri pe cheltuieli de funcționare. În fiecare an vom încerca să cofinanțăm proiectele cu 30 de milioane lei, din veniturile proprii. În patru ani, vom avea 120 de miloane lei, bani care vor fi destinați dezvoltării orașului. În plus, e posibil să mai încasăm și din celelalte taxe pe care le percepem; de exemplu, sunt multe construcții care se reevaluează.

Cu acești 120 de milioane vrem să cofinațăm proiectele de dezvoltare și să rămână o sumă mai mică pentru creditare. În condițiile acestea pot să garantez că proiectele pe care noi le avem asumate, semnate, cu finanțare obținută de la Uniunea Europeană, le putem duce la bun sfârșit.

– De ce nu ați luat în calcul o creștere graduală, anuală, a impozetelor și taxtelor, în loc de o creștere bruscă, în primul an?

– Nu este o creștere neapărat bruscă. Aceste taxe au stat pe loc, au fost înghețate mai mult de doi ani, de aceea am considerat că, dacă noi nu începem anul acesta să ne asigurăm venituri și în anul 2 și în anul 3 și în anul 4, atunci ar fi trebuie să facem un efort mult mai mare ca să putem cofinanța proiectele. Oricum aici vorbim despre niște estimări. S-ar putea să crească și cota de cofinanțare pentru proiectele pe care le avem în derulare, deoarece periodic se fac ajustări de prețuri sau apar lucrări suplimentare, pe care va trebui să le asigurăm tot din venituri proprii. Noi dacă începeam această creștere graduală, anul acesta, doar cu 20%, nu mai obțineam o creștere de 16 milioane. Obțineam doar 7 milioane, să zicem. Eu, împreună cu colegii mei, consilierii, ne-am asumat această creștere, care este, într-adevăr, nepopulară, însă se încadrează în nivelul taxelor și impozitelor prevăzute și de alte autorități publice locale, în special municipii reședință de județ. Avem anumite categorii de impozite la care suntem sub nivelul altor municipalități și avem unele categorii de impozite un pic mai mari, însă, trebuie să ținem cont că cei la care ne raportăm practică de ani mulți acest nivel de creștere a taxelor și impozitelor. (va urma)