LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Băița de sub Codru

Băița de sub Codru. Comună, zona Codru, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată în zona Dealurilor Asuajului, la poalele Culmii Codrului, între Urmeniș, Băsești și Odești, la 60 km de Baia Mare; zonă de deal.

Localităţi componente ale comunei:Băiţa de sub Codru (re­şe­dinţă), Ur­meniş. Prima atestare documentară:1475 (Mo­so­banya). Stema comunei Băița de Sub Codru (2016) se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În prima partiție, în câmp roșu, se află un vas ceramic de aur, cu meandre și două toarte. În a doua partiție, în câmp argintiu, se află un stejar. În vârful scutului, în câmp albastru, se află un plug de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. ♦ Vasul ceramic reprezintă o îndeletnicire a lo­cuitorilor, olăritul. Stejarul simbolizează bogăția silvică a zonei. Plugul simbolizează ocupația locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Populaţie:1.871 locuitori (în comună), 1.546 locuitori (în satul Băiţa de sub Codru). Gospodării: 942 (în comună). Etnii: 1.784 români, 23 romi (în comună). Culte: 1.284 ortodocși, 425 penticostali, 90 greco-catolici, 4 romano-catolici, 4 martori ai lui Iehova (în comună). Dialect:sub­dia­lect crişean, grai someşean.

Numele comun al locuitorilor: băiţan, -ă, băi­ţeni, -e / băi­ţancă, băiţence. Porecla locuitorilor: olari. Nume de familie frecvente în localitate: Cri­şan, Dumuţa, Podină, Pop. Instituții: primărie, școală gimnazială, cabinet medical, ghișeu poștal, bibliotecă comunală (din 1956), cămin cultural; baze sportive: teren de fotbal (iarbă); biserică greco-catolică (“Schimbarea la față”; 2005-2012), biserică ortodoxă (de zid, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, 1878), biserici penticostale (“Carmel”, 2004; “Betel”, 2009). Resurse naturale: cursuri de apă (valea Băiței), teren arabil (2.500 ha), fond forestier (2.500 ha), ciuperci comestibile din flora spontană; culturi pomicole: meri, pruni; fostă localitate minieră. Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, energie electrică). Descoperire arheologică: așezare neo-eneolotică în raza cătunului Huta, în punctul Perii Dochii, unde au fost descoperite trei topoare (unul perforat și două plate). Ma­nifestări tradiţionale lo­ca­le:Sân­zâienele (luna iunie).

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1475) Mo­so­banya, (1543) Moso Banya, Moso­bá­nya, (1569) Mosobania, (1733) Kis-Bá­nya, (1839) Ba­itze, Beitze, (1850) Baicza, (1854) Mo­­só­bá­nya, Băiţa, (1909-1919) Băiţa, Mo­sóbánya, (1968) Băița de sub Codru. Evoluția numelui localității: Baia de spălătorie, Băița, Băița de sub Codru. Numele vechi utilizat de localnici: Băiţa. Soluții etimologice.E posibil ca localitatea să se fi întemeiat în jurul unei colonii de mineri, știind faptul că în zonă s-a practicat mineritul între secolele XVI și XIX și pornind de la considerentul că, în timpul administrației maghiare, atestările documentare au consemnat doar forma Mosobanya, fără să rețină o altă denumire veche, anterioară. Denumirea în ma­ghiară, Mosobanya (cf. magh. mossa “a spăla”, mosott “spălat”), in­dică faptul că în zonă se practica spălarea nisipului aurifer. Nu­mele de Băiţa datează din 1773 și a primit determinantul de sub Codru în anul 1968, pentru a se diferenţia de localitatea Băiţa (aparținând de com. Tăuţii-Măghe­răuş), ambele în judeţul Maramureş. De aceiași părere este și C. Kacsó: “Denumirea maghiară şi cea germană a localităţii, Mosόbánya, respectiv Waschwerk, precum şi cea românească, în care este inclus cuvântul Băiţa, ar putea sugera faptul că în localitate sau în împrejurimile sale s-a practicat spălarea aurului. P. Niedermaier enumeră Băiţa de Sub Codru (Waschwerk) printre localităţile miniere (mai puţin importante) din Transilvania”.

(Din lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. ♦ Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).

GlasulMM
GlasulMM