LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Bârsana
Bârsana. Comună, județul Maramureș, regiunea istorică Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată (la răspântie de drumuri) între Nănești și Strâmtura, la nord de Văleni, în depresiunea Maramureşului, pe valea Izei, la 84 kilometri de Baia Mare şi 18 kilometri est de Sighet; zonă de deal (alt. 314 m).
Localităţi componente ale comunei:Bârsana (reşedinţă), Năneşti. Prima atestare documentară: 1326 (Zurduky). Populaţie: 4.474 locuitori (în comună), 3.802 locuitori (în satul Bârsana). Gospodării: 1.741 (în comună). Etnii: 4.326 români (în comună). Culte: 3.893 ortodocși, 291 greco-catolici, 76 martori ai lui Iehova, 49 penticostali, 6 romano-catolici, 5 adventiști (în comună). Dialect:subdialect maramureşean. Numele comun al lo cuitorilor: bârsănean, -ă, bârsăneni / bârsăneancă, bârsănence. Porecla locuitorilor: bonzari. Nume de familie frecvente în loca litate:Bârsan, Godja, Pop, Bor ca, Cudrici, Lenghel, Ofrim, Roşca, Ştefanca.
Personalităţi: Petre Lenghel-Izanu (1908-1979), dascăl, publicist, folclorist. Vol. Obiceiuri de Crăciun şi colinde din Maramureş (1938), Daina mândră pân Bârsana… (schiţă monografică) (1979). ♦ Nuțu Roșca (1932-2018), profesor, filolog, publicist. Vol. Onomastica din Valea Izei (2003), Istoria Bisericii Ortodoxe din Maramureș (2015). ♦ Ion Bledea (n. 1949), sculptor. ♦ Ion Marchiş (n. 1955), sculptor, membru UAP, director la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Maramureș. Lucrări: Arc Solar (1984), Mihai Viteazu (1994), Pintea Viteazul (1997), Avram Iancu (2001) etc. Instituții: primărie, 2 școli gimnaziale, bibliotecă comunală (din 1955), cabinet medical, farmacie, ghișeu poștal, cămin cultural, muzeu (Muzeul de icoane și carte veche “Episcopul Gavril de Bârsana”, situat în cadrul Mânăstirii “Soborul Sfinților 12 Apostoli” din Bârsana); baze sportive: teren de fotbal (iarbă); biserici ortodoxe (de zid, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, 1881; de zid, “Sf. Ioan Valahul”, 2003), biserică greco-catolică (“Sfinții Apostoli Petru și Pavel”), biserică penticostală (“Betel”).
Așezământ monahal: Mănăstirea Bârsana, rit ortodox, construcție din lemn, în stil neomaramureșean, pe fundație de piatră, cu hramul “Soborul Sfinților 12 Apostoli” (30 iunie), obște de maici, (1993-1995).
Monumente de arheologie: așezare, Hallstatt, Cultura Gáva (punct Cetățuia), sit arheologic; așezare, epoca bronzului, cultura Suciu de Sus (punct Cetățuia; în data de 19 iulie 1935 în această locație a fost descoperit un depozit de bronzuri, în total 9 piese, majoritatea brățări); așezare, epoca bronzului, cultura Suciu de Sus (punct Podul Miresei). Monumente istorice: Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” (1720), patrimoniu UNESCO; Casă de lemn, fostă şcoală confesională (lângă şcoala actuală) (sec. XVIII). Monument come morativ: Troița Monument pentru Eroii din Primul și al Doilea Război Mondial (1918), realizată de meșterul Toader Bârsan.
Originea numelui localității
Denumiri atestate: (1390) Barzanfalua, Barzanfalwa, Barzanfalva, (1408) Zurdok alio nomine Barczánfalva, (1442) Barchanfalwa, (1459) Barczanfalwa, (1473) Barzanfalva, (1480) Barczanfalua, (1487) Baarzan, (1488) Borschanfalwa, (1828) Barczánfalva, Barsana, (1851) Barczánfalu, (1909-1919) Bărsana, Barczánfalva, (1968) Bârsana. Evoluția numelui localității: Surduc, Satul lui Bârsan, Bârsana.
Soluții etimologice. Atestările documentare dovedesc, fără echivoc, faptul că numele lo calităţii provine de la un nume de persoană, Bârsan, de altfel, extrem de frecvent în zonă. Filologul N. Drăganu a arătat, încă în 1933, faptul că Bârsana derivă de la n.pers. Bârsan, iar acesta, în cazul că este un derivat cu sufixul –ean > –an, ne poate trimite la cel al Țării și Munților Bârsei, arătând o migrație dinspre sud-est spre Maramureș, dacă n-ar fi vorba de Bârsa Sălagiului mai aproape, ori de Bârsan = n.pers. Bârsu, Bârsa. Al. Filipașcu (1940) indică numele unui cneaz local, pe nume Stan Bârsan, proprietar al sa tului la 1328 (nu neapărat şi înte me ietor al localităţii). La fel procedează I. Vișovan (1999), atunci când afirmă că numele localității vine de la un nume de persoană “și anume de la acela de Bârsan, purtat de un anume Stanislau Bârsan”. Singurul care face notă discordantă este P. Bilțiu (2013), în opinia căruia “poate mai plauzibilă este proveniența de la bîrsă, piesă a plugului care leagă între ele brăzdarul, cormana și plazul plugului”.
Pentru eti mologia n.fam. Bârsan există mai multe ipoteze. Potrivit lui I. Iordan (1983), numele ar proveni din n.top. Bârsa (=Ţara Bârsei), cu suf. -(e)an. În schimb, N.A. Constantinescu (1963) este de părere că numele Bârs, Bârsu, Bârsan, frecvente în Făgăraş şi Maramureş, nu sunt legate exclusiv de “ţara” sau râul Bârsei, iar la bază trebuie admis un radical trac: Bars, Bers, din care derivă numirile dace Barsames, Barsemis, Barsemon, Barsimia şi Bersobia. I. Pătruţ (1980) respinge ideea din DOR, conform căreia Bârsa ar proveni dintr-un radical trac şi susţine că Bârsa este un nume de persoană format de la tema bîr- + suf. rom. –s-; deci poate fi un derivat românesc, corespunzător bg. *Bărso.
