LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Berchez

Berchez. Sat aparţinător de comuna Remetea Chioarului, zona Chioar, Zona Metropolitană Baia Mare, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Lo­ca­litate situată între Remetea Chioa­ru­lui şi Şomcuta Mare; zonă de deal (alt. 221 m). ♦ Într-o consemnare din secolul al XVIII-lea se menționează: “La o jumătate de milă de cetate (Cetatea Chioar, n.n.) se află orașul Berchez, (…) sediul și locuința bărbaților nobili. Restul populației este maghiară; aceasta trăiește parțial din agricultură și parțial din meșteșugărit. Printre privilegiile orașului putem pomeni cele patru târguri anuale și anume de ziua celor trei magi [6 ianuarie], de Sfântul Gheorghe [24 aprilie] și Sfântul Mihail [29 septembrie], precum și primăvara târziu”.

Prima atestare documentară: 1351 (Berkes). Populaţie: 638 locuitori. Etnii: Localitate cu populaţie pre­pon­derent maghiară. Dialect: subdialect crişean. Numele comun al locuitorilor: ber­che­zean, -ă, berchezeni, -e / berche­zeancă, ber­chezence. Instituții: școală primară, agenție poștală, cămin cultural, biserică ortodoxă (de zid, “Sfântul Ioan Botezătorul”, 1704, monument istoric), biserică reformată. Resurse naturale: teren arabil, livezi, fânațe. Monumente istorice: Biserica reformată (sec. XV-XIX); Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” (sec. XIX).

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1351) Berkes, (1405) Berkez, (1647) Berkesz, (1760-1762) Sáros­magyar­berkesz, (1767) Sá­ros Berkesz, Sárosberkesz, (1800) Sá­ros Magyar Berkesz, Bertez, (1850) Berkész, Bertyis, (1854) Berkesz, Bercheş, (1913) Ma­gyarberkesz, (1909-1919) Berchez, Sá­ros­magyar, (1968) Berchez. Evoluția nume­lui localității: Berchezul Noroios, Berchezul Unguresc, Berchez.

Soluții etimologice. În lumina ates­tărilor documentare (Berkes, Berkesz etc.), se poate apre­cia că la baza oiconimului Berchez ar putea fi un nume de familie de tipul Berchi sau Berche (Bercheş), de unde, ulterior, Berchez. În judeţul Ma­ramureş, sunt 137 de per­soane cu numele de familie Berchi, respectiv 14 persoane cu numele Ber­ches şi 69 de persoane cu nu­mele Bercheş. Acesta din urmă provine din magh. berek “pădureţ” + suf. -es. V. Radu (2005) este de părere că numele localităţii vine direct din n.fam. Berchez (ne­atestat în Mara­mu­reş). O variantă de lucru ar putea fi și derivarea din numele de familie Bercu (32 de persoane cu acest nume), având la bază apelativul regional bărc, berc “desiș, tufiș sau pădurice”, acesta din urmă provenind din același magh. berek, la care s-a adăugat sufixul –iș/-eș, după cum dovedesc și alte oiconime din țară: Berchiş (denumirea ve­che a satului Borzeşti, jud. Cluj), Ber­chieşu (jud. Cluj), Berchişeşti (jud. Suceava). Numele actual al localității (Berchez) este rezultatul unei adaptări fonetice din magh. (Berkez), situație întâlnită și în cazul altor oiconime din județul Maramureș.

(Din lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).

GlasulMM
GlasulMM