LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Ferești

Sat aparţinător de comuna Giuleşti, zona Mara-Cosău, județul Maramureș, regiunea istorică Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate si­tuată (la răspântie de drumuri)  între Giulești, Berbești și Cornești, la confluenţa Cosăului cu Mara, la 3 kilometri sud de Berbeşti; zonă de deal.

Prima atestare documentară:1402 (Feyrfalva). Populaţie: 453 lo­cu­itori. Dialect: subdialect ma­­ramureşean. Numele comun al locuitorilor: fereştean, -ă, fe­reş­teni, -e / fereş­teancă, fereştence. Porecla locuitorilor: breni. Nume de familie derivate din numele localităţii: Fereştean (166 de persoane). Nume de familie frec­vente în lo­ca­litate:Moiş, Ţiplea. Personalităţi: Ştefan Vi­şo­van, cadru universitar, cercetător ştiinţific la Biblioteca Judeţeană “Petre Dulfu”. Vol. Monografia toponimică a Văii Izei (2005), Toponimia Ţării Lăpuşului (2008). Instituții: biserică ortodoxă (de lemn, “Sfântul Nicolae”, 1700, biserică monument), biserică penticostală (“Smirna”, 2000). Resurse naturale: curs de apă (pârâul Cosău), teren arabil, fond forestier. Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, energie electrică). Monu­ment istoric: Biserica de lemn „Sf. Nicolae” (1700).

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1402) Feyrfalva, (1405) Feyerfalwa, Feyerfalua, (1418) Feyerfalwa utraque, (1423) Belafalwa, (1458) Feherfalw, (1480) Fejerfalwa, (1828) Fejiresty, (1851) Fehérfalva, (1909-1919) Fereşti, Fejérfalva, (1968) Ferești. Evoluția numelui localității: Satul lui Feyr (Feyer), Satul lui Bela, Ferești.

Soluții etimologice.Direct sau indirect, toți cercetătorii sunt de acord că numele satului provine de la un personaj eponim cu numele românesc de Albu. Acest nume de familie este frecvent și în prezent în județul Maramureș: Alb (264 de persoa­ne), Albu (186 de persoane). În celebrele note de pe marginea Diplomelor maramu­reșene, Ion Mihalyi de Apşa (1900) afima: “De la Stan, numit Feyr, se numeşte satul Fereşti; nu­mele familiei Fejér provine în anul 1413, ca Alb de Fejérfalva”. În alt loc, autorul echivalează: “Bela = Fejér = Alb; Belafalva = Fejérfalva = Fereşti”. Preciza­rea era necesară, de­oarece în diplomele maramu­re­şene aşezarea e notată atât Fe­yerfalwa, cât şi Belafalwa. Radu Po­pa (1970) reia ideea: “Numele satului (Feyrfalva – Fereşti) semnifică satul lui Fejyr, Albu sau Bâlea”. Şi asta deoarece antroponimul româ­nesc Albu a fost maghiarizat şi transformat în Feher, cu variantele Feyer, Fejer (< magh. fehér “alb”). Și acest nume de familie este atestat în județul Maramureș: Feher (336 de persoane), Feier (249), Fejer (10).

În ceea ce îl priveşte pe cel care a dat numele satului (un oa­recare Albu, devenit Fejer, de unde Fereşti), e evident faptul că acesta nu a fost întemeietorul localităţii, susține istoricul Radu Popa (1970): “Nu­mele vine de la cneazul Stan Albu de pe Valea Cosăului, numit într-un document ulterior şi Bâlea-Belea. Toponimul Fereşti vine deci de la o traducere de cancelarie în limba maghiară a numelui stăpânitorului de sat, adoptat de localnici în această formă lipsită, în limba română, de sens. Nu poate oglindi întemeierea satului de către Stan Albu, în acest caz localnicii i-ar fi spus Albeşti sau Bâleni”. Numele anterior al satului nu se cunoaşte, “dar existența unui alt nume mai vechi, de dinainte de 1350-1360, a satului Ferești, este certă. Dacă pe valea Cosăului a existat vreodată un sat cu numele de Cosău, atunci pare foarte probabil că acesta să fie chiar satul Ferești”, afirmă R. Popa.

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).