LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Firiza

Sat aparţinător de municipiul Baia Mare, Zona Metropolitană Baia Mare, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată pe Valea Firizei, la poalele Ignişului, în amonte de lacul de acumulare Firiza, la 17 kilometri nord de Baia Mare; zonă de munte (alt. 414 m).

Prima atestare documentară:1329 (Felsö-Fer­nezely). Sigiliul localității: (sf. sec. al XVIII-lea) Inscripția frontală: SIGILLUM COMUNITATIS F / ELSO / FER­NEZELY. În câmpul sigiliului: un peisaj de munte cu păduri de brazi, având între păduri și stânci un pârâu în care plutește un pește și un buștean. Populaţie:745 locuitori. Dialect:subdialect crişean. Numele comun al locuitorilor: firizean, -ă, firizeni, -e, (firizan) / firizeancă, firi­zence, (firizancă). Porecla locuitorilor: tăşcari. Nume de familie derivate din numele lo­calităţii: Firizan, Firisan (71 de per­soane). Instituții: agenție poștală, biserică ortodoxă (de zid, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, 1794), biserică penticostală. Așezământ monahal: Schitul Izvoare, rit ortodox, construcție din zid, cu hramul “Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”, obște de maici (1993-1998, la inițiativa preotului Vasile Borca). Resurse naturale: curs de apă (pârâul Firiza), fond forestier, fructe de pădure și ciuperci comestibile din flora spontană. Monument istoric: Biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” (1824).

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1329) Felsö-Fer­nezely, (1411, 1430) Fernezely, (1828) Felsö Fer­nezély, Cirizany, (1851) Felsö-Ferne­zely, (1909-1919) Firiza, Felsöfernezely, (1968) Firiza. Evoluția numelui localității: Ferneziul de Sus, Ferneziu, Firiza.

Soluții etimologice.Iniţial au fost două localităţi cu numele Firiza: Firiza de Sus şi Firiza de Jos. Ul­te­rior, Firiza de Jos şi-a schimbat nu­mele în Ferneziu şi a devenit sub­urbie, apoi cartier al oraşului Baia Mare, iar Firiza de Sus (denumită frecvent, în documente, Ferneziul de Sus), a devenit Firiza. Înainte de contruirea barajului de la Strâmtori s-a demolat partea de sud a satului, locuitorii fiind mutați pe o stradă situată în vestul localității. Denumirea așezării ar putea veni de la hidronimul Firiza, iar acesta este derivat dintr-un antroponim. I. Iordan propune n.fam. Firiza, cf. n.fam. Firez (< magh. fürész “ferăstrău de mână” < germ. Führsäge), împrumutat, în Transilvania, sub forma firiz. Iar A. Rezeanu (2013) vede la bază un antroponim masculin Firizu: “Oiconimul Firiza are la bază un antroponim masculin Firizu. Forma feminină Firiza nu indică neapărat un antroponim feminin, ci un nume de loc format de la un antroponim masculin Firizu”. De menționat că, în țară, există o localitate cu nume asemănător, având, probabil, aceiași etimologie (Firizu, sat în componența com. Ilovăț, jud. Mehedinți). Mai puțin probabilă soluția propusă de P. Bilțiu (2013): “De la latinescul firum = fir + Iza, cu sensul de apă, fir de apă”.

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).

GlasulMM
GlasulMM