LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Giulești

Comună, județul Maramureș, regiunea istorică Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată în depresiunea Maramureşului, pe valea Marei, între Sat Șugatag și Ferești, la 49 de kilometri nord de Baia Mare şi 15 kilometri sud de Si­ghet; zonă de deal.

Localităţi com­ponente ale comunei:Berbeşti, Fereşti, Giu­leşti (reşedinţă), Mănăstirea. Prima atestare documentară:1349 (villa Gylafalva, Gyala­falva). Popu­laţie:3.113 locuitori (în comună), 1.088 locuitori (în satul Giuleşti). Gospodării: 1.200 (în comună). Etnii: 3.019 români, 3 maghiari (în comună). Culte: 2.190 ortodocși, 565 greco-catolici, 152 martori ai lui Iehova, 76 penticostali, 5 adventiști, 3 romano-catolici (în comună). Dialect: sub­dialect maramu­reşean. Numele co­mun al locuitorilor: giu­leştean, -ă, giuleşteni, -e / giuleşteancă, giuleş­tence. Porecla locuitorilor: pu­peze. Nume de familie frecvente în loca­litate: Bâr­lea, Feier, Rednic, Godja. Perso­nalităţi: Ata­nasie Rednic (1722-1772), episcop al Bisericii Române Unite cu Roma (1765-1772). ♦ Ilie Lazăr (1895-1976), jurist, om politic, deputat. ♦ Vasile Lazăr (1897- ?), prefect al jud. Maramureş (octombrie 1944-martie 1945). Cetățeni de onoare ai comunei Giulești: Alexandru Surdu (academician), PS Iustin Sigheteanul (episcop ortodox), PS Vasile Bizău (episcop greco-catolic), Dorel Vișan (actor de teatru și film), Florin Piersic (actor de teatru și film).

Instituții: primărie, școală gimnazială (“Dr. Ilie Lazăr”), bibliotecă comunală (din 1953), cabinet medical, farmacie, serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor, cămin cultural, agenție poștală, muzeu (Casa Memorială “Ilie Lazăr”, unde s-au întâlnit delegații maramureșeni care au plecat la Alba Iulia în 1918, la convocarea lui Ilie Lazăr), biserică greco-catolică (de zid, “Adormirea Maicii Domnului”, 1888), biserică penticostală (“Emanuel”, 2003). Resurse naturale: curs de apă (râul Mara); culturi pomicole: meri, peri, pruni; fond forestier, pășuni. Arie naturală protejată (de interes local): Râul Mara, pe o lungime de 9,4 kilometri. Peșteri: Intrarea în Biserica Vulpii. Monument istoric: Ruinele bisericii cneziale de la Giulești, sec. XIV, epoca medievală (punct La Biserică); Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (sec. XIX). Monumente comemorative: Placă come­morativă a Eroilor din Primul Război Mondial (1931-1937); Statuia dr. Ilie Lazăr (1999). Monumente de for public: Grup statuar al celor patru delegați cu credențional (= drept de vot) la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, din decembrie 1918: dr. Ilie Lazăr, protopop Petru Bârlea, Gheorghe Moiș, dr. Gheorghe Bârlea (2019; autor: Pop Ioan Vereta). Obiectiv turistic: Casa Memorială “Ilie Lazăr”.

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1349) villa Gylafalva, Gyala­falva, (1349) Gyulafalwa, (1355) Gyukahaza, Gyw­lahaza, (1385) Gywlafalva, (1480) Dyu­lafalwa, (1622) Giula­ffalva, (1828) Gyu­lafalva, Zsulyesty, (1851) Gyulafalva, (1909-1919) Giuleşti, Mára­gyulafalva, (1968) Giulești. Evoluția numelui localității: Satul lui Giulea, Mara-Giulești, Giulești.

Soluții etimologice.Din analiza atestărilor documentare, localitatea purta numele de Satul lui Gyula. Așa cum susține și canonicul A. Bunea (“Giula a întemeiat satul Giulești”), e posibil ca Gyula să fie rom. Giula sau Giulea, care, după Iorgu Iordan (1983), provine din magh. Gyula “Iulius”, cu suf. –ea < a. Nu e exclus ca numele proprietarului sa­tului să fi fost chiar Iuliu, varianta lui Iulian, forma masculină de la Iulia, care reproduce numele latin Iulia (< Iulius, fiul lui Enea).

Istoricul Radu Popa (1970) admite că satul era mult mai vechi de anul 1349 (prima atestare), ceea ce înseamnă că Giula nu era întemeietorul satului: “Satul Giulești apare documentar la 1349 ca Gyulafalva, pe vremea când trăia cnezul Giulea, fiul lui Dragoș. Mai aflăm din documente că această familie cnezială fusese deja întărită de către regale Carol Robert (probabil în 1317) în stăpânirea moșiei sale, care consta, în 1349, din două sate, Giulești și Mestecănișul învecinat, și că înaintașii lui Giulea au stăpânit și ei cele două sate. Rezultă așadar că cneazul Giulea din 1349, nu a fost întemeietorul Giuleștiului”. Iar Ion Mihalyi de Apşa (1900) confirmă: “Deoarece moşia Giuleşti a rămas lui Dragoş de la predecesorii săi, adică din moşi-strămoşi, numirea moşiei se va trage de la un proprietariu care trăia înainte de sec. XIV”.

Oiconime de forma Giulești întâlnim în toate regiunile româneşti (jud. Bihor, Neamţ, Suceava), cu pre­ci­zarea că cele din sud (satul Giuleşti, jud. Vâlcea, dar şi cartierul Giuleşti din Bucureşti) au la bază un alt etimon (< n.fam. slav).

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).