LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Groape

Sat aparţinător de oraşul Târgu-Lăpuş, zona Lăpuş, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată pe malul râului Lă­puş, la vest de Tg. Lăpuş, între Ră­zoare şi Preluca Veche; zonă de deal. ♦ În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a făcut parte din comitatul maghiar Solnoc-Dăbâca, iar în perioada interbelică a aparținut de județul Someș, plasa Lăpuș. După al Doilea Război Mondial, a făcut parte din Regiunea Baia Mare, iar din 1968 a intrat în alcătuirea actualului județ Maramureș.

Prima atestare documentară: 1638 (Groppa). Populaţie: 76 locuitori. Gos­po­dării:30 de case (în 1977). Dialect: subdialect crişean (de tranziţie). Biserici: bi­serică ortodoxă (de lemn, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”; filie a parohiei Răzoare). Resurse naturale: teren arabil, livezi, fânațe. Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, energie electrică). Monumente istorice: Biserica de lemn „Sf. Apostoli” (1830).

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1638) Groppa, (1650) Gropa, (cca. 1800) Groapele, (1850) Grope, (1854) Grópa, Groapa, (1909-1919) Groapa, Groppa, (1968) Groape. Evoluția numelui localității: Groapa, Groapele, Groape.

Soluții etimologice.Referitor la istoria localității,“con­form tradiţiei, satul a fost întemeiat de familia Nechita din Preluca, mai târziu venind aici ceva colonişti din ţinutul Chioarului, printre care familiile Rus şi Roman, ai căror moştenitori existau în sat şi pe la 1900”. E foarte po­sibil ca numele satului să derive dintr-un microtoponim local preexistent de forma *Groapă (< s. groapă “cavitate în pământ”, cuvânt autohton). O mărturie în acest sens regăsim în Istoria districtului Chioar (1725): “Groapa are denumirea de la natura așezării sale, pe o vale, între munți. Este prielnică pentru primirea tâlharilor care circulă des pe aici”. Trebuie să precizăm că, în limbajul cronicarilor maghiari din secolul al XVIII-lea, termenul tâlhar are semnificația de haiduc. În țară, există și alte localități cu nume asemănător, având, probabil, aceiași etimologie: Groapa Rădăii (jud. Mu­reş), Groa­pa Tufei (jud. Vrancea), Groapa Vlădichii (jud. Suceava), Gropanele (jud. Dolj). După I. Iordan (1963), cuvântul de bază ar putea avea sensul de “de­presiune”, dar poate avea şi înţelesul de “mormânt”. Forma la pl. (Groape) se înre­gis­trează doar după anul 1800.

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).

GlasulMM
GlasulMM