LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Groșii Țibleșului

Comună, zona Lăpuş, județul Maramureș, re­giunea Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest; până în 2003, când a devenit comună, a fost sat aparţinător de com. Suciul de Sus. Localitate situată la poalele Munţilor Ţibleş, pe valea Su­ciu, între Suciul de Sus și Botiza, la 80 de kilometri de Baia Mare şi 22 de kilometri de Tg. Lăpuş; zonă de munte.

Localităţi componente ale comunei:Gro­şii Ţi­bleşului (nu are localități aparținătoare). Prima atestare documentară:1594 (Teokeös). Cătun: Groşi Greblea, cătun contopit cu loc. Groşii Ţibleşului (atestat documentar în 1954). Populaţie: 2.095 locuitori. Gospodării: 800. Etnii: 1.921 români, 101 maghiari, 34 romi. Culte: 1.875 ortodocși, 135 romano-catolici, 10 penticostali, 7 greco-catolici, 5 reformați, 3 martori ai lui Iehova. Dialect:subdialect crişean (de tranziţie). Nu­mele comun al locuitorilor: gro­şean, -ă, gro­şeni, -e, (groşan) / gro­şeancă, gro­şence. Porecla locuitorilor: co­cos­târci. Nume de familie derivate din numele loca­lităţii: Grosan, Groşan, Groşanu (353 de persoane). Nume de familie frecvente în localitate: Be­chiş, Bozga, Bud, Miholca, Pop. Personalităţi: Liviu Bechiș (n. 1957), prefect al județului Maramureș (ian. 2001-aug. 2003).

Instituții: primărie, școală gimnazială (“Ben Corlaciu”), cabinet medical, farmacie, cămin cultural, ghișeu poștal, ocol silvic; baze sportive: teren de fotbal (iarbă); biserică ortodoxă (de zid, “Sfântul Ierarh Nicolae”, 1898). Resurse naturale: curs de apă (pârâul Suciu), fond forestier, fond de vânătoare (Țibleș – 11.000 ha); fânațe, fructe de pădure și ciuperci comestibile din flora spontană. Alte resurse: microhidrocentrală (MCH Suciu-Minghet, construită în 2013, pe râul Suciu). Arie na­tu­rală protejată (de interes local):Peştera Ponorul Jitelor; (de interes național): Revervaţia Arcer-Ţibleş-Bran; Păduri seculare și virgine de fag, patrimoniu UNESCO. Monumente de arheologie: așezare, epoca bronzului, Cultura Suciu de Sus și grupul Lăpuș (punct Ograde); așezare, epoca bronzului, Cultura Suciu de Sus și grupul Lăpuș (punct Tăușor), sit arheologic; așezare, perioada de tranziție la epoca bronzului, Cultura Coțofeni (punct Tăușor). Monument comemorativ: Monu­mentul Eroilor (1975).

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1594) Teokeös, (1662) Tokés, (1733) Gross, (1750) Grosch, (1760) Tökés, (1850) Gross, (1854) Tökés, Gros, (1909-1919) Groşi, Tökes, (1968), Groșii Țibleșului. Evoluția numelui localității: Groși, Groșii Țibleșului. Numele vechi utilizat de localnici: Groși.

Soluții etimologice.Referitor la întemeierea locali­tății,“potrivit tradiţiei, cel dintâi care s-a stabilit aici ar fi venit trecând munţii din Ma­ra­mureş. Îl chema Bud Ioan, zis Cio­ranul şi se cunoaşte cu precizie că şi-a durat casă pe actuala grădină a cetăţeanului poreclit Cio­ropic. Dorind să-şi construiască casă pe acest teren, el a fost împiedicat în intenţia sa de un ulm (după alţii, un stejar) cu o grosime neobişnuită, care crescuse aici. Soluţia rezolvării aces­tei pro­bleme nepre­vă­zute a constat în tă­ierea ulmului, însă nu chiar de la pământ, ci cu aproximativ un metru mai sus. Din ulm şi-a făcut casă cioplită din secure şi a fost aşezată chiar pe trunchiul rămas, care i-o servit drept masă. Se pare că tot Bud Ioan Cioranul ar fi dat, fiind uimit de grosimea neobişnuită a ulmului, nu­mele de Groşi aşezării omeneşti ce începea să prindă viaţă”. Până în secolul al XX-lea, localitatea s-a numit Groşi. Deter­minantul Ţible­şului i s-a adăugat pentru a se di­ferenţia de com. Groşi, din apropiere de Baia Mare. Într-o lucrare monografică dedicate localității (2009), se afirmă că “de­nu­mirea localităţii, Groşi (în magh. Tökes «gros»), provine cu siguranţă de la acele păduri de stejar sau ulm, ori chiar fag ce înconjurau aşezarea şi în care se găseau, după tăiere, cioate foarte groase”. Autorii studiului mai precizează: “Tö­kes reprezintă cores­pon­dentul său în limba maghiară. Po­pulaţia ro­mâ­neas­că a folosit, bi­ne­înţeles, de­numirea românească, cea ma­ghia­ră nereu­şind să se im­pună”.

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).

GlasulMM
GlasulMM