LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Nănești
Sat aparţinător de comuna Bârsana, județul Maramureș, regiunea istorică Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată pe valea Izei, între Onceşti şi Bârsana; zonă de deal.
Prima atestare documentară: 1412 (Nanfalva). Populaţie: 672 locuitori. Dialect: subdialect maramureşean. Numele comun al locuitorilor: năneştean, -ă, năneşteni, -e / năneşteancă, năneştence. Porecla locuitorilor: hribe; hribari; hribe-coapte. Nume de familie derivate din numele localităţii: Năneştean, Nănăştean (64 de persoane). Nume de familie frecvente în localitate: Godja, Nemeş. Personalităţi: Gheorghe Mihai Bârlea (n. 1951), director al Bibliotecii Municipale din Sighetul Marmației, consilier șef al Inspectoratului pentru Cultură Maramureș, poet, politician, senator în Parlamentul României; prefect al judeţului Maramureş (octombrie 1997-octombrie 2000). Membru al Uniunii Scriitorilor. ♦ Vasile Bârlea (n. 1951), pictor-restaurator. ♦ Echim Vancea (n. 1951), poet, director al Bibliotecii Municipale din Sighetul Marmației. Vol. Fotografie după un original pierdut (1990), Doctor fără arginţi (1997), Abatere de la dialog (1998) etc. Membru al Uniunii Scriitorilor.
Instituții: școală primară, biserică ortodoxă (de zid, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, 1936); biserică penticostală (filială a bisericii din Oncești). Resurse naturale: curs de apă (râul Iza), fond forestier, izvor de apă sărată (pe versantul stâng al Izei). Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, energie electrică). Descoperire arheologică: topoare plate de piatră șlefuită descoperite în apropiere de râul Iza.
Originea numelui localității
Denumiri atestate: (1412 și 1414) Nanfalua, (1490) Nanfalwa, (1828) Nánfalva, Noneşti, (1851) Nánfalu, (1909-1919) Năneşti, Nánfalva, (1968) Nănești. Evoluția numelui localității: Satul lui Nan, Nănești.
Soluții etimologice. Forma în care e consemnat în documentele istorice, Nanfalva, adică Satul lui Nan, ne demonstrează că la originea numelui satului stă un antroponim rom. Nan, opinie unanimă. Acest nume de familie este frecvent în judeţul Maramureş (551 de persoane), preponderent în zona Rona de Jos. După N.A. Constantinescu (1963) și I. Iordan (1983), numele provine din antroponimul Anania (nume biblic < ebr. Chanania), cf. bg. Nano, gr. Nan(n)os, Nan(n)u, ipoteză care a vizat preponderent oiconimele din Moldova: Năneşti (jud. Bacău, Vrancea), Năneşti-Deal, Năneşti-Vale (jud. Bacău). Însă, de precizat că, în Maramureş, este atestat apelativul regional nan, cu sensul de “persoană de statură mică; pitic” (< lat. nanus, -a “pitic, cal mic”), care a dezvoltat porecle şi supranume, şi se putea uşor transforma în nume de familie, posibil influențând decisiv și oiconimul Nănești. Numele satului derivă de la un cneaz cu numele Nan: “În secolul al XV-lea, familia nobilă Nan deţinea domenii întinse în Săpânţa, Vişeu, Rona de Jos etc.”.
